Apartamentul in care traieste Grigore Vieru e mic.
Dar, cu toate astea, cativa inamici ai poetului
L-au si injurat pentru el.
Si, inca un amanunt interesant,
Grigore Vieru sta intr-un bloc plin de generali rusi,
In curtile interioare se vorbeste ruseste,
Pe scarile din blocuri se vorbeste ruseste,
Grigore Vieru abia se aude respirand
Pe fosta strada Jukovski si, totusi,
Nu ordinele generalilor rusi, ci soapta lui Vieru
Domina cartierul si-i face pe oamenii care trec
Sa-ntoarca, de curiozitate, de admiratie, De ura sau de dragoste, capetele.
Casa lui Grigore Vieru din Chisinau
Pare o harta de front a Romaniei,
intr-un imperiu de beton si fosti generali sovietici.
Acolo, in casa aceea, traiesc Grigore si sotia lui,
Profesoara pensionara, de limba latina,
In perimetrul generalilor slavi.
Vieru n-are nici un salariu, de nicaieri.
Traieste din ce publica,
Iar sotia lui se multumeste cu pensia de 370 de ruble
Si, totusi, niciodata, casa sotilor Vieru nu e singura.
Pe harta mica a Romaniei Mari,
Care e poezia lui Grigore Vieru,
Apar, in permanenta, tristii soldati romani
Ai tuturor vremurilor. Unul din ei ne-a spus
"Buna seara"
Si ne-a aratat o petitie, cu care urma sa mearga
A doua zi la presedintele Snegur,
Petitie semnata egal de comandanti
Ai celor doua armate aflate in lupta.
O proclamatie de pace, un avertisment
Catre politicieni.
Uite, imi zice Grigore, facandu-ma sa-mi intorc privirea
Pe fereastra, uite, din blocul de-alaturi mai pleaca
Un general; s-ar putea sa fie semn de pace.
Ma uit. Grigore. Prin fereastra ta
Se vad, in permanenta, generali sovietici plecana
Si semne de pace, minunatule.
|