|
|
|
Lui Nicolae Dabija
Mi-au cazut niste lacrimi
In sange. De aceea
Sangele meu
Are gustul sarat.
A fost omorata
Mioara Baladei.
Pe urmele sangelui ei
Granita au tras.
Zadarnic avea
Glas nazdravan.
Pentru cine oare
Gura sa nu-i mai taca?!
Acum vor si pastorului
Viata sa-i ia.
Pentru ca a fost
Martorul crimei.
Chiar ceilalti doi frati ai mei
S-ar putea
Sa nu mai vada apusul de soare.
S-ar putea sa plecam
Cu totii.
Abia atunci vedea-veti
Ca nu-s, ca lipsesc,
Incalzindu-va desperati
Pe resoul sarmei ghimpate
Ceaiul rasaritean.
Abia atunci veti auzi
Infricosatorul glas
Al pustiului nemarginit.
|
|
Pune poezia Glasul pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|