In aceeasi limba
Toata lumea plange,
In aceeasi limba
Rade un pamant.
Ci doar in limba ta
Durerea poti s-o mangai,
Iar bucuria
S-o preschimbi in cant.
In limba ta
Ti-e dor de mama,
Si vinul e mai vin,
Si pranzul e mai pranz.
Si doar in limba ta
Poti rade singur,
Si doar in limba ta
Te poti opri din plans.
Iar cand nu poti
Nici plange si nici rade,
Cand nu poti mangaia
Si nici canta,
Cu-al tau pamant,
Cu cerul tau in fata,
Tu taci atunce
Tot in limba ta.
* * *
Mortii sunt
Ca niste copii.
Trebuie sa-i strigi
Seara acasa.
Sa-i scalzi
Inainte de somn.
Sa le inchizi ochii,
Sa le saruti fruntea.
Trebuie sa veghezi
Sa nu cada
Din leaganul de lut.
Lasati mortii
Sa doarma in pace
Langa roza cea alba-a
Izvorului,
Sub cerul de frunze
Al pomului.
Mortii sunt
Ca niste copii
Si fiecare
Isi are mortii sai.
|