„Basarabie,
Trecuta prin foc si sabie.“
Dumitru Matcovschi
Inchinare Marii Adunari Nationale
Pamantule, tu cel de glorii,
Te caut prin stravechi istorii,
Ca-n vremea noastra, de acuma,
Ce-a mai ramas din tine? Huma!
Doar huma cu de aur fire,
Ce, de atata siluire,
Degraba nici pe ea, o, Doamne,
N-o vom cunoaste-n veri si toamne.
Ridica-te din suferinta
Si din cazona umilinta!
Ridica-te, Basarabie,
Trecuta prin foc si sabie,
Batuta, ca vita, pe spate,
Cu biciul legii strambate,
Cu lantul poruncitoarelor strigate!
Ridica-te! Ridica-te! Ridica-te!
Tu, preschimbata intr-o mina
De sfecla si de nicotina
In care sunt inmormantate
Vieti de sora si de frate;
Tu, preschimbata intr-o ferma
In care-o mana dura, ferma
Se vara pan’ la cot si-nhata
Tot ce-am muncit de dimineata.
Ridica-te din suferinta
Si din cazona umilinta!
Ridica-te, Basarabie,
Trecuta prin foc si sabie,
Batuta, ca vita, pe spate
Cu biciul legii strambate,
Cu lantul poruncitoarelor strigate!
Ridica-te! Ridica-te! Ridica-te!
Tu, preschimbata intr-o gara
In care cine vrea coboara,
Prin care cine vrea se plimba
Scuipand in datini si in limba,
Schimbata crud de minti demente
In cruce de experimente:
Iti bat piroane-n maini, picioare,
Te stingi si parca nu te doare,
Ridica-te din suferinta
Si din cazona umilinta!
Ridica-te, Basarabie,
Trecuta prin foc si sabie,
Batuta, ca vita, pe spate
Cu biciul legii strambate,
Cu lantul poruncitoarelor strigate!
Ridica-te! Ridica-te! Ridica-te!
|