Nu stiu daca ma receptioneaza cineva,
Liniile de comunicatie ale lumii moderne
Sunt supraincarcate, poate din om viu in om mort,
Poate din copac ranit in copac ranit,
Din cimitir in cimitir, din cruce in cruce,
Sa se poata realiza visul meu.
Transmit din prima transee a neamului nostru: ,,Nu murim, nu ne pierdem ca neam, putreziciunea Din capitalele noastre e un fenomen formal. De suprafata. In popor n-a ajuns decaderea. Pe frontul de rasarit se mai moare pentru patrie.
Nu toata lumea face afaceri urate,
Nu toata lumea tradeaza,
Nu toata lumea negociaza. Pe frontul de rasarit
Romanii mai mor pentru pamantul lor
Si pentru patria lor, chiar daca nu-i pot rosti
Totdeauna numele adevarat. Mai exista eroi.
Care-si pasc in liniste caprele, pentru a afla Miscarile inamicului, mai exista nebunia iubirii De neam, sa traiti, sa fiti sanatosi, dragii nostri!"
Uite-I pe Grigore Vieru vorbindu-va,
Dintr-o data, poetul cu umerii firavi se spiritualizeaza
Si devine urias, toti tac si-l asculta si-i soptesc
,,Sa mai vii, domn' Grigore!", am impresia
Ca si inamicul face liniste, ca sa-l asculte.
Basarabia nu va ceda. are dreptate Vlad Darie,
Sa spuna ca, niciodata, de la Stefan cel Mare incoace,
Basarabia nu s-a mai opus, cu armele, Rusiei.
Bre, muscale, fii, bre, om, clameaza Vieru, Soldatii aplauda si emit ei insisi, spontan, versuri Si, pe neasteptate, imi cer sa cantam "Treceti batalioane romane Carpatii" Si "Doamne, ocroteste-i pe Romani".
Si ne rugam impreuna pentru viata romanilor
Si ne rugam pentru toti ai nostri si starea dintre noi
E-atat de buna, incat nici o interdictie nu mai e posibila.
Nu numai ca nu ne mai cere nimeni
Sa nu mai vorbim despre unirea cu Romania,
Dar iata ca patimitii nostri soldati de pe frontul
Nostru transnistrean striga spontan: "Traiasca natia!
Si canta "Sa trecem Carpatii, sa trecem si Nistrul,
De-o fi sa ne-ngropam de vii!"
Caci Transnistria este Transilvania de la Rasarit.
Doamne, apara Transnistria mereu nedreptatita
Chiar si de noi, romanii, mereu nedreptatita.
|