O mumie cu buze inghetate, Cu pieptul strans in fasele de in, -Cu carabusi si pietre de rubin In degetele stangi carbonizate. Frecat cu terebint si rozmarin Sta trupul mic si teapan ca un drug, Sta trupul care-a dobandit deplin Seninatatea numai in cosciug.
In ce legende vechi, in ce palate Ai ras cu obrajorii tai de crin,
Cu ochiul tau de micsunele plin, O, copilita fara de pacate! Sub ce umbrar de finic sau smochin Te-a doborat al patimilor jug? Spre cine-ai scos intaiul tau suspin? Ce brat a fost intaiul tau cosciug?
Pe langa ape verzi si innoptate, Pe marmora lunarului senin, Cu cine-ai mers alaturi, feminin, Prin egipteana ta pustietate? Credeai ca juramintele se tin? Stiai al vicleniei mestesug? Ce hohot deznadajduit, ce chin Ti-a pregatit al doilea cosciug?
Femeie, bratul tau a fost divin Si acum sta ars pe-al pieptului tau rug Pe toti ne culca-acelasi sfant destin: intelepciunea-i numai in cosciug!
|