|
|
|
Sibyla cu maini de quart fumuriu imi asaza sufletul aproape de ea Sa nu rataceasca in racoarea noptii. Sibyla cu degete prelungi de cenusa strange ca pe ghirlande rosii de mac flacarile iadului care se musca intre ele. Tot ea cu maini de polen amin
imi ia fruntea ca pe un ciob
De oglinda si o lipeste pe buza rece
A unui put nemaivazut de adanc
in care ochiul ei vede
Ca o lacrima de magneziu.
Sibyla cu glas de scoica
imi sopteste o rugaciune
Cand noaptea draperia mortii
se cuteaza printre menhirele plopilor
Sibyla cu ochi de naut la miezul noptii
Ma sugruma incolacindu-si
in jurul gatului meu
Gatul ei rece de lebada.
Saruturile ei imi cresteaza inima
Cine va sti vreodata noptile Sibylei
Cand inima plina de greeri
Aluneca fumegoasa prin iarba dupa caprioare.
Cand degetele ei canta pe gura mea
Ca pe un flaut.
Si noaptea gemea de flaute,
Pasii umezi ai caprioarelor
Erau singurul semn al trecerii noastre.
|
|
Pune poezia Cantata pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|