Ileana Mălăncioiu
Nastere: 23 ianuarie 1940, Godeni, judetul Arges
Deces:
S-a nascut la 23 ianuarie 1940 in comuna Godeni, judetul Arges. Urmeaza liceul la Campulung Muscel, incheiat in 1957.
Este licentiata infilosofie a Universitatii Bucuresti, promotia 1968. in 1975 isi ia doctoratul cu o teza despre tragic.
Debutase cu poezie in revista "Luceafarul in 1965. Dupa absolvirea facultatii, pana in 1971 este redactor la Televiziunea Romana, apoi la revista "Arges, la studioul "Animafilm si la revista " Viata Romaneasca. Dupa 1989 a fost redactor sef adjunct la " Viata Romaneasca si redactor-sef la Editura Litera.
Vocea ei lirica, proprie, inconfundabila, va fi rasplatita cu laurii cuveniti: volumul Crini pentru domnisoara mireasa (1973) va fi incununat cu Premiul "Mihai Eminescu al Academiei Romane, volumele de poezii Peste zona interzisa (1979) Urcarea muntelui (1985) sunt distinse cu Premiul Uniunii Scriitorilor, ca si volumul de publicistica Crima si moralitate (1993); volumul Linia vietii (1982) primeste Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti. Opera sa se face cunoscuta peste hotare; i-au aparut doua editii bilingve (franceza si engleza), un volum in limba suedeza, iar grupaje semnificative din poemele sale au aparut in reviste si antologii din Elvetia, Italia, Egipt, Franta, Austria, Irlanda, S.U.A. in peisajul poetic actual se distinge ca o voce lirica de unica si autentica vibratie. La 15 ianuarie 1996, in biserica Uspenia de la Botosani, i-a fost decernat Marele Premiu National "Mihai Eminescu pentru intreaga activitate.
Nimic din ,feminitatea poeziei asa-zis feminine nu mai ajunge in stihurile Ilenei Malancioiu. incercand de la inceput o privire de ansamblu asupra creatiei sale, am putea spune ca poeta redescopera si re-creeaza poezia ca plans si plansul ca eliberare. O eliberare mereu amanata caci, ca in cunoscutul text eminescian din Odin si poetul, lacrima inseamna poezie.
Inceputurile liricii sale au in centrul atentiei o lume in agonie. Contrar curentului general manifestat in epoca, poeta se indreapta catre lumea satului traditional, reabilitand indeosebi fabulosul, epicul, miticul, folcloricul, intr-o modalitate de exprimare personala in care formula aparent afabulativa trece in simbol, in parabola. O tema lirica va fi de pe acum prezenta in creatia sa si o va traversa cu cerbicie, pana la istovire: extinctia. Si o modalitate estetica se va instaura de asemenea de acum, insotindu-i creatia: spiritul elegiac. Acesta va guverna in subteran si volumele urmatoare de poezii, care, dedicate in mare parte sentimentului dragostei, constituie, dupa formula criticului Eugen Simion, "un curios roman de iubire. Curios, deoarece poeta reuseste detasarea de subiect; confesiunea ii cere insa, cum observa criticul sus-amintit, implicarea in sentiment: "vocea ei se aude in primul rand si, in orice caz, ea isi asuma integral suferinta . Textul implica aluzii dar si rezonanta biblica, sentimentul ramanand turnat in ritual elegiac, intr-o tonalitate melopeica. Atinge mari puritati, iar vagul demers narativ ramane element de fundal. Acelasi plans existential, generator de perle lirice, va insoti creatia poetei permanent. S-au cautat puncte de pornire in expresionismul blagian sau in cel bacovian; vocea poetei ramane insa distincta, singulara, se poate vorbi deci doar de filiatii. Ceea ce reuseste uimitor poeta este un fel de trecere a plansului existential ca materie prima, amorfa- cristalizata, esentializata apoi, in text, care parca isi uita materia originara. Poate asa se si explica simplitatea tot mai acuta a textului, nevoia permanenta de reducere a lui la functia prima, denotativa, semantica. Acest proces de denudare nu disipeaza, ci acutizeaza fiorul liric. Limbajul dur, aproape dureros fizic, scoate la iveala teama, angoasa, golul, neantul, umilinta, caderea, fausticul, fantasticul grotesc. Simbolul pasarii taiate, existent inca din primul volum al poetei, se desfasoara alegoric cotropindu-i creatia. Elementul social intervine de asemenea cu brutalitate in universul poetic al Ilenei Malancioiu, iar impactul cu acesta duce poezia la portile Infernului. Criticul literar Eugen Simion nota ca, in fata agresiunii sociale, "parabolele sunt mai stravezii, deci "cartile au fost jucate, nu mai este nici o iluzie, fiinta traieste din sperantele ratate.
Exista in scrisul Ilenei Malancioiu ofunciaritate a plansului. Si zambetul dansei, daca exista, este un zambet plangand.
Un expresionism ingrosat marcheaza de la debut (Pasarea taiata, 1967) discursul poetic al Ilenei Malancioiu. Versurile se cadenteaza aspru, in sintagme descarnate, nepoleite, ranind sensibilitatea rafinata. Cruzimi grotesti se isca din evenimente cotidiene, rezonand un cadru quasi-fantastic pe care perspectiva infantila il amplifica. In aceasta autobiografie lirica realul este perceput la modul instinctiv ca reactie defensiva la dezlantuirea stihialului. Se poate nota de la inceput predilectia exacerbata pentru descrierea minutioasa, pana la detaliile naturalismului, intr-un exces de rostire necenzurata, declansata la act de o fervoare senzoriala iesita din comun. Un ochi crud ramane, in permanenta, deschis catre lume pentru a-i radiografia violenta obscena in vederea recuperarii dimensiunii etice; subconstientul nostru conserva in substraturile lui cele mai namoloase o fibra etica, de nezdruncinat, pe care poeta vrea s-o reactiveze si s-o implice responsabil in gesturile cele mai firesti ale existentei. in primul volum, orizontul ontologic apare fisurat de intruziunile non-ritualice ale civilizatiei in spatiul rural. Viziunea organic expresionista de aici se inscrie, dupa cum se cunoaste, in reactia polemica a post-blagienilor la expresionismul mai mult retoric al lui Lucian Blaga.
Volume de versuri:
Pasarea taiata, Bucuresti, E.P.L., 1967;
CatreIeronim, Bucuresti, Editura Eminescu, 1970;
Inima reginei, Bucuresti, Editura Eminescu, 1971;
Poezii, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1973;
Crini pentru domnisoara mireasa, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1973;
Ardere de tot, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1976;
Peste zona interzisa, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1979;
Sora mea de dincolo, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1980;
Poeme, Bucuresti, Editura Albatros, 1980 (editie selectiva in colectia "Cele mai frumoase poezii)
Linia vietii, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1982;
Urcarea muntelui, 1985;
Urcarea muntelui, editia a doua necenzurata si adaugita, Bucuresti, Editura Litera, 1992;
Ardere de tot, volum antologic, Bucuresti, Editura Eminescu, 1992;
Sora mea de dincolo, volum antologic, Bucuresti, Editura Litera, 1992.
Ursul a aparut in volumul Catre Ieronim, Bucuresti, Editura Eminescu, 1970.
O aripa de vrabie a aparut in volumul Catre Ieronim, Bucuresti, Editura Eminescu, 1970.
Si totusi, cat as vrea a aparut in volumul Ardere de tot, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1976.
Trecem tacuti a aparut in volumul Ardere de tot, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1976.
Gbetsimani a aparut in volumul Peste zona interzisa, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1979.
Cosmar a aparut in volumul Ardere de tot, Bucuresti, Editura Eminescu, 1992.
REFERINTE
"Paradoxul poeziei Ilenei Malancioiu in general e de a ramine mereu transparenta si fluida ca un miraj : materia, evocata staruitor in toata concretetea ei, ca o forta de retinere, contrabalan-sind o tendinta de evaziune completa, definitiva in zone de fiintare mai stranii, nu ingroasa si nu ingreueaza imaginea, iar ceata fantomelor nu o intuneca. Spectrele poetei isi consuma ceremonios toate gesturile jocului lor erotic, pe fondul de luminozitate al unor valuri subtiri, stravezii. Rarefiata gina la un joc de umbre, poezia Ilenei Malancioiu se densifica insa compensator in imagini de o colosala materialitate.
VALERIU CRISTEA.
"Spre deosebire de celelalte poete care utilizeaza o plasma mitologica familiara secolului, Ileana Malancioiu merge si catre origini. E drept ca pe aceasta vina primara se vor altoi si elemente de constructie livresca. Ieronim, Natanaiel, Ierodesa sint simboluri complexe cu substrat biblic, sugerind si un sistem erotic astral, de ingeri cuprinsi de «buba» paminteasca a lui Arghezi, amintind, in alte coordonate, mai haotice, conflictul luceafarului eminescian.
GEORGE ALBOIU
"Mecanismul poetic consta in crearea unei atmosfere de mister ce inconjoara brusc un eveniment banal, iluminindu-1. Puii furati din scorburi si ascunsi in sin devin fara tranzitie un simbol al infloririi fetei tinere, ursul care tamaduieste pasind greoi este, intr-un extraordinar poem, zburatorul asteptat cu frica voluptoasa. Caracteristica pentru poezia Ilenei Malancioiu e aceasta trecere a realului in fabulos, relatia dintre cele doua planuri fiind insa nu -de opozitie, ci de comunitate.
MIRCEA IORGULESCU
Citeste si:
. Aprecieri critice
|
|
