Ilie Constantin
Nastere: 16 februarie 1939, București
Deces:
Ilie Constantin este un poet roman, prozator, eseist și traducator, reprezentant al generației resurecționale și a paradoxismului.
S-a nascut in Bucuresti la 16 februarie 1939.
A facut studii medii la Liceul "Sf Sava", apoi Facultatea de Filologie, sectia italiana, din cadrul Universitatii Bucuresti.
Debutul publicistic este adapostit de revista "Tanarul scriitor" in 1956, iar debutul editorial, cu volumul Vantul cutreiera apele, va avea loc patru ani mai tarziu, in 1960, odata cu alti doi reprezentanti de seama ai liricii romanesti contemporane, Nichita Stanescu si Cezar Baltag.
Dupa absolvirea facultatii este redactor la "Scanteia", apoi la Studioul cinematografic si, mai tarziu, la revista "Luceafarul", in al carei cenaclu literar "Nicolae Labis " s-a produs ca poet si prozator. Colaboreaza intens la "Gazeta literara", "Viata Romaneasca", "Luceafarul", "Tribuna" sa. In 1970 este distins, pentru volumul Coline cu demoni, cu Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor. in 1973 beneficiaza de o bursa de studii in strainatate si, datorita unor situatii conjuncturale, isi stabileste rezidenta la Paris.
O buna vreme ramane aparent in afara preocuparilor literare; actualmente este redactor al unei publicatii intr-un minister si scrie atat in limba franceza (poezie, proza), cat si in limba romana. in exil i se acorda, in 1988, Diplome d'Etudes Approfondies, INALCO, Paris, iar in 1992 primeste titlul de doctor in litere la Institut National des Langues et des Civilisations Orientales, Paris. Pentru proza in limba franceza este premiat cu Grand Prix de lajeunesse de la Societe des Gens des Lettres de France. Si-a exercitat talentul si cultura solida si in domeniul prozei, al eseisticii, al criticii literare, al literaturii de calatorie sau al traducerilor. A tradus indeosebi din poeti italieni: Eugenio Montate, Umberto Saba, Ugo Foscolo, Ungaretti si altii.
Creatia de inceputuri a lui Ilie Constantin dezvaluie apartenenta poetului la un anumit concept de poezie specific epocii sale si dictat de aceasta; in acelasi timp, se manifesta in lirica sa o sensibilitate autentica si personala, o viziune proprie, ca si atractia catre latura meditativa, confesiva a demersului liric. Aceste trasaturi se regasesc in teme eterne sau actuale, ca dragostea, timpul si trecerea, devenirea, aspiratia spre nemarginit, dar care sunt realizate intr-o poetica moderna. Criticul literar Matei Calinescu surprindea - indirect - o "sentimentalitate retinuta, subterana", a liricii sale, care "aspira spre sobrietate si echilibru expresiv". in unele poeme lirica lui Ilie Constantin imbraca un aparent mod de comunicare afabulativ, dar in spatele formelor epice se dezvolta ample sensuri parabolice. Viziunea exterior romantica a unei epoci de inceput este inlocuita cu o ancorare in realitatea poeziei, care inaspreste textul, dandu-i ascunse nuante rebarbative, si care prevestesc o atitudine personala - etica si lirica- dar si spiritul protestatar si contestatar al celor mai noi generatii lirice ale poeziei noastre. intreaga creatie a lui Ilie Constantin, ca si a altor poeti si prozatori ai nostri, se cere reintegrata intr-un spatiu cultural-literar caruia de fapt ii apartine.
Volume de versuri:
Vantul cutreiera apele, Bucuresti, E.S.P.L.A., 1960;
Desprinderea de tarm, Bucuresti, E.P.L., 1964;
Clepsidra, Bucuresti, E.P.L., 1966;
Bunavestire, Bucuresti, E.P.L., 1969;
Fiara, Bucuresti, Editura Tineretului, 1969;
Coline cu demoni, Bucuresti, Editura Eminescu, 1970;
Celalalt, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1972.
Negutatorul de sabii a aparut in volumul Bunavestire, Bucuresti, E.P.L., 1968.
Din pamant, un strigat a aparut in volumul Coline cu demoni, Bucuresti, Editura Eminescu, 1970.
Coline cu demoni a aparut in volumul cu acelasi nume, Bucuresti, Editura Eminescu, 1970.
Celalalt a aparut in volumul cu acelasi nume, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1972.
Citeste si:
|
|
