Ceva ma cheama la tine, mama, preabuna Fecioara
pierzand totul, te-am castigat pe tine
si toata intelepciunea lumii n-ar valora nimic
daca te-as pierde.
Caci venetic as fi, talhar si rob
de mi-as adormi cugetul intru nestiinta
tainelor dumnezeiesti
si as lasa la o parte dragostea ce mi-o porti.
Te iubesc, preamilostiva Fecioara
si astept cununa de lauri
cand in prezenta ta, voi ridica ochii
spre Judecatorul lumii.
Atunci sa ma ierti, sa fii tare pentru mine
caci m-am tulburat in anii vietii mele
intru necredinta si haos.
Intruchiparea bunatatii, a gingasiei,
a lacrimii pentru cei vii si morti
voce suava ca un cristal
ranit de petalele de trandafir,
roaga-te neincetat pentru noi. |