Edenul meu,
ceasca de ceai de dinaintea zilei,
mangaierea noptii pe pijama
si-un pas grabit sa-mi castig nemurirea.
Edenul meu,
un zbor perfect peste calendare
batute-n perete in odaia bunicii
cat o vacanta mare.
Edenul meu,
un fir de lumina sculptata in lampa
si multe vise cu ingeri
ce-mi coborau cartile din pod,
visinul ce-mi intindea rosu covor,
cand, din razboiul lumilor, ma intorceam invins,
biserica plina ochi de copii,
peste care rugaciunile mele curgeau ca igrasia pe perete.
Edenul meu,
O poarta de hotar prin care vulturul a zburat
- lume urata, cealalta parte a fetei,
refugii fara destinatar.
|