| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Primavara de Virgil Gheorghiu E primavara iarasi si pasarile cinta Ascunse printre frunza ciresilor albiti, Un cintec de-amintire, iubirea noastra sfinta Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Patania teologului cu arborele
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Ioanichie Olteanu
|
|||
|
|
|||
| Veniti sa plingem, fratilor cu jale la umbra acestui arbore pletos de care Victor si-atirna agale grumazu-n streangul noduros. Vedeti voi creanga cea hoata plesnind de must si rasucita-n vint? Aceea-l prinse lacoma in brata si mi-l salta doi metri de pamint. £1 se plimba in fiecare seara avind o biblie groasa subsoara, pasind usor, transfigurat ca-n vis, pas de mister si de plictis. Prin ierburi crude, umede de roua, isi racorea picioarele fierbinti, lui Dumnezeu rugindu-se de noua ori zilnic, palid si scrisnind din dinti. Cind intilncam prin frunzele padurii umbra-i subtire, sfinta, lunecind, il intrebam cu jumatatea gurii: "Ma Victore, cam ce ai tu de gind? Ca de cind te cunosc - o luna-mi pare - imi umbli toate ziua pe hotare si bati padurea-n lung si-n lat cu mersul tau halucinat. Au nu stii tu ca-n vila de la moara te-asteapta suspinind cu dor Cristina, cea mai frageda fecioara, nefericita, beata de amor?" "O, dragul meu, eu nu stiu ce te-abate sa-mi iesi in cale aci intre stejari; cuvintele ti le-nteleg pe toate si stiu ca sunt cuvinte foarte mari, dar trec asa usor pe linga mine si se dizolva-n aer ca un fum - deci departeaza-te mai bine si lasa-ma sa-mi vad de drum, sa ratacesc prin vagauni si codri pin-oi vina pe cel mai crunt tilhar, pe cel mai mare lotru dintre lotri, pe duhul sfint in forma de stejar" Nedumerit de-aceste vorbe stranii, plecai convins ca si el in curind se va lasa de biblii si litanii si codri, coborind catre pamint. Dar ma-nselai amar. Caci intr-o seara printre copacii frematati usor, i se paru ca vede-ntiia oara chemindu-l fiara din stejar cu dor. Scapa din mina biblia si bita si alerga cu ochii ficsi spre ea. Tilharului i-a fost destul atita sa-l prinda-n sbilt si drum sa nu-i mai dea. Sa plingem dar, iubitilor, cu jale la umbra acestui arbore pletos, sa nu-i stam prea pe linga poale ca sa ne-nhate izu-i veninos. Mai bine sa plecam catre comuna si sa ne-ntoarcem ocolind padurea iar cind vor bate razele de luna sa-l mingiiem hoteste cu securea. |
|||
Pune poezia Patania teologului cu arborele pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |