Mire, vazut ca femeea,
Cu parul sapat in volute,
De Mercur cumpanit, nu de Geea,
Cai lungi inapoi revolute;
La conul acesta de seara,
Cand sufletul meu a cazut
Si cald, aplecatul tau scut
Il supse, ca pate de ceara,
Crescut, intre maini ca de apa,
Ce lucru al tainei cercai?
Sub verdele lumilor plai
Arai o lumina mioapa.