pentru William Wilson
Somn mult, din plusuri. Vid in stal.
Vegherea sticlei, drept cortina.
Indepartat, ca-ntr-o odihna
Din membre limpezi, o cristal!
Sub maturi, fluturi si uraturi
Mort - chipul meu, pe crengi de gaturi,
Un glas din ceruri cere: - Daca
Ai face-oglinzile sa taca?
Din somn, din stofa sar destept,
Smulg fierul scum, il duc la piept.
La tarmul apelor de gala
Strig hidra mea, chilocefala:
- Intemnitate William,
Cast hidrofil, te asteptam
Sa treci, maree, din oglinda
In luna fruntii, sa te-aprinda;
Student stufos, Bostonian,
Cetoase Wilson William,
Iti jur, ar face-o buna mina
8pini sase-n pielea ta marina!
De sase ori, in ape grele
Sting fier aprins, pana-n prasele;
Fulger cedat, just unghi normal,
Cad reflectat, croiesc cristal.)
Piei, chip! Ramai, cortina sparta,
Patrata Spanie pe-o harta,
Rapus, in maini, pumnalul tras,
In fund ursuz, de zahar ars:
Valuri frante, gemene,
Ruptura de cremene,
Ce gand tarziu ma sufla-acu?
Sa vantur noptii 'Bu-hu-hu'
Ca la un cantec, altadata?
Se toarce vorba, inchegata
Cutia-incet se-ncuie-n piept,
In scrisul apei caut drept.