Peste curpeni si copaci Van tu-si zbenguie in toamna Ostile de varcolaci Campu-i gol, copacii-s goi Stropi de sangerate foi Prin carari de vii inseamna Urme de strigoi Frunze rosii muiate-n sange Vantu-n vagauni le strange
Dar din larguri de campie in brumata dimineata De octombrie - au pornit la vie Tot tarani desculti si goi Cu harlete, cu tepoaie:
Sa-i despoaie
De viata
Pe strigoi
Si-au pornit val-valatuci Printre ruginiti butuci Cautandu-i pe strigoi Si-unde-ardeau ruguri de foi, Sangerand langa butuci,
Prindeau vita
Cea de vie
De cosita
Aurie, Forfecand-o de zuluci, Si-o-ngropau, asa, de vie
in pamant. Iar deasupra-i, pe mormant
ii bateau un stalp greoi; Sa nu iasa din mormant Vrun strigoi
Iar apoi, in fapt de sara,
Din podgorii
Muncitorii -Tot tarani desculti si goi -Pe drum desfundat, de tara, Pasul catre sat si-ndeamna, Si cum vin ei - cu harlete si tepoaie:
Parca-s osti de varcolaci
in amurg, cu furci de draci,
Rascolind o valvataie
De jaratic ros, in toamna
|