De restristi si catifele intr-un vag mister scaldata, de la pragul usii mele te inalt ca si-altadata.
Ca si altadata, parul visator, zburlit pe tample cuminteste adevarul care n-o sa mai se-
ntample.
De pe fata ca o coca de noroi cu saramura, terciul pulberii de roca
mi se-amesteca in gura.
Iedera subtire-a buzii, soldul brun de chihlimbare - dintr-o data ca harbuzii, dand in parg si sarbatoare !
Ca pe-aromele potecii dezmierdandu-te, vioara, te-asteptam stelar sub recii lilieci, a doua oara
infloriti, s-apari din larguri vaporoasa ca o boare ; stea polara - la catarguri pantomimic urcatoare
Pargului dulceag din rodii i-aninase giuvaiere bolta castelor lui zodii si-adia injur a miere ;
si-aplecati cerceii ierbii peste fragede paraie, clipoceau ca-n ceruri cerbii dintr-o alta tiharaie.
Timp adolescent si dulce, cat n-as da macar o gura, coiful altui san sa-si culce azi, pe umerii-mi de zgura !
|