Pierdere

Vezi toate poeziile poetului



Deasupra-mi cresc maguri de colburi si nalbe (o, trupul acesta ca un coif de furnici) de parca toata moartea s-a zbenguit pe aici cu pantecul gol si pulpele albe.

Nimic nu-i absurd si nimic nu e logic.
Seara ma-ntorc si m-ased in sicriu, sub toata-oboseala de timp ontologic -
si tare-i tarziu si tare-i tarziu

si nu se mai clatina nici o umbra,-n hlujani de piatra aseaza vazduhul o harca.
Beau singur in racla de-o mie de ani cu necroforii de-anateme-n carca.

O gheara lalaie mi se catara-n gand si-s singur in groapa cu-o mie de guri.
Naparca ! naparca ! eu cant si tu-njuri - si-i noapte, si-i toamna, si nu stiu ce cant.

Am iubit, am crezut, am purces - prin vami topaind ca o iada, ca nici un inteles sa nu mai aiba-nteles

Statut e cuvantul, iar lacrima - fada.
Ce fel de gandac sa-mi bea plictiseala ?

Acum, cand se rade, rad ochii salcii.
Eu insumi prin mine arar intarzii,
ca un om care moare si-si tainuie boala.

Un cimitir de pasla e totul, cand nici un inceput nu mai incepe de-acum, sub pomul de aur cu topaitul postum, mi-aud de departe funinginea si ciotul.

O scarba de viata cu febre si come lancezeste in mine din nu stiu ce veac.
Mi-nnumar lichenii de pe tibii si tac intre oasele mele ca-ntre primele dogme.

Intre oasele mele ca-ntre primele dogme, ascult despletirea din lut si din vant, cum se taraie branca in garlici de sodome - si-s singur, si-i toamna, si nu stiu ce cant

Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Pierdere pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani