| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Primavara de Virgil Gheorghiu E primavara iarasi si pasarile cinta Ascunse printre frunza ciresilor albiti, Un cintec de-amintire, iubirea noastra sfinta Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
In preajma graiului
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Ion Gheorghita
|
|||
|
|
|||
| Numai in preajma ta, graiule sfant, imi coboara pacea in suflet. Tu, izvor curat ca laptele mamei si care niciodata nu seci. Tu, padure care doineste si atunci cand fluturi de ghiata ii impovara crengetul senin. Tu, lan de grau prin care trece vantul si ingenuncheaza la radacini de mirarea mandretei tale nepieritoare. Tu, stanca si izvor, crestet si frunte de voievozi ce rasar ca un soare din vremuri. Tu, graiule, ca o dorinta dupa care tanjeste inima mea si in somn. Tu, fantana adanca plina ochi cu roua de pe genele mamei. Tu, drum de tara zgrunturos, dar bulgarii caruia nici fata pruncului nu o ranesc. Tu, apa si piatra, tarana si soare. Sarut de pastor pe botul mielului neprihanit. Tu porunca imi dai sa n-am odihna-mplinita, precum nici mamele care leagana vise. Tu, stea in ochi ce-mi straluci si nu ma orbesti. Tu, perna-a bunicii ce miroase a busuioc. Tu, casa de gospodar cu copii osteniti de joaca. Tu, maini trudite si tample arse de soare. Tu, fum al Vetrei de dor. Tu, vesnic dor de Patrie. Pentru corabia ta cate sunt rauri toate curg inspre mare sa-ti incapa plutirea. Tu, fulger frant sub aripa paserii, floare de crin pusa-ntre sanii copilei, mormant parintesc, singurul mijloc posibil de-a spune vietii ca o iubesc. Tu, flacara care-mi tamadui uitarea. Nimic din fiinta mea nu poate vesti cu mai multa credinta rasaritul de soare. Nimic nu poate sa-mi insenine neamul mai mult ca sunetul tau. Nici in a marii oglinda nu se oglindesc mai multe stele ca in cuvintele Mama si Patrie, rostire numai in zvonul tau si doina scrisa cu roua cereasca, Tu, numai tu prin care stiu cu ce neamuri la masa sa stau, sa plang ori sa cant, ori sa vorbesc cu fulgerul inimii ochi care vor sa-ti cumpere margaritarele. Focul din glia strabuna amesteci cu murmur de graie si peste fata vremii arunci umbre odihnitoare. Cladesc lacasul copiilor mei din caramizele tale. Ud frunza ta vesteda cu ploile tale si sting seceta verii cu sudorile-ti. Tu cel mai mult muncesti si nu ceri rasplata. Tu incoltesti si-n stea. Cea mai dulce si tamaduitoare miere de pe florile tale albe culege chiar si cel fara grai incepe-a vorbi cand te presimte, chiar si orbul vede lumina cand tu din noaptea uitarii rasai. Si marul se coace la razele tale. Si graul in brazda in limba ta incolteste. Chiar si vazduhul se limpezeste pe unde tu glasuiesti. Si se frange de dragul tau raza sa te-nconjoare, ca sa te vada si ingerii cat de curat stralucesti. Sc-asaza-un mormant peste buzele mele daca o zi | nu-i spun Mamei, Iubitei si Patriei ca te iubesc in vocabula ta. Si-mi cresc ciulini pe hartia ce nu o ar cu fulgerul tau macar o zi. Tu, marele nostru ocrotitor de furtunile pustiitoare ale nepasarii. Tu, vulcan de nadejde ce din clopot incins izbucneste, ale noastre inimi supuse, indurator limpezind. |
|||
Pune poezia In preajma graiului pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |