Luni seara, plecand din Iasi, am avut placerea sa calatoresc impreuna cu d. Ceaur Aslan. In acelasi vagon se aflau, intre altii, si d-nii Lascar Catargiu, seful conservatorilor, si N. Filipescu.
Trenul a plecat in mijlocul unei manifestatii stralucite si noi am ramas sa ne comunicam impresiile celor doua zile frumoase, petrecute in mijlocul bunilor si inteligentilor nostri prieteni din Iasi.
Ma prind ca n'o sa puteti ghici nimeni despre ce am vorbit, sau mai bine zis, despre ce am auzit vorbindu-ni-se; caci, la drept, nimeni n'a vorbit, toti am ascultat - pe d. N. Ceaur-Aslan. Succesul acelei seri intime ii revine tot d-sale.
E fenomenal omul acesta.
Am stat toti in picioare si l-am urmarit cu cea mai deplina sfintenie.
Ce frumoasa inteligenta si ce caracter neinduplecat ! A ! neinduplecarea, neincovoiarea caracterului, iata semnul naturilor intregi. O ora si mai bine, pana aproape de Vaslui, ne-a tinut, cu un farmec de nedescris, o magistrala conferenta. Incantatorul conferentiar se adresa in deosebi venerabilului sef conservator. Acesta, rezemat de usa compartimentului sau, fara sa 'ncerce a face vreo intrerupere chiar binevoitoare, da din cap in semn de aprobare, la fiece cuvant al conferentiarului. Un zambet bland, plin de sincera bunatate, zambetul caracteristic al unui spirit desarmat de orice lipsa de incredere, de orice umbra de ironie - lumina figura batranului.
Ce verva ! ce convingere, ce adanc inteles atat in spusele vorbitorului, cat si in zambetul ascultatorului. Era o scena delicioasa. Voiu uita vreodata amanuntele conferentei d-lui Aslan; dar zambetul d-lui Catargiu n'am sa-l uit niciodata.
Ghiciti - ma prind inca odata ca nu o sa puteti - despre ce ne-a vorbit conferentiarul Despre consecventa in politica !
Atat de adanca si calda convingere era in cuvintele acestui idealist, incat eu, crescut la scoala scepticismului, simteam o adevarata remuscare: eram vinovat de sigur ca nu vazusem pana aci nimic de reprobat in micile inconsecvente politice, asa de frecvente si de naturale in starea actuala a moravurilor noastre politice.
Iata, imi ziceam, tot se mai gasesc si in tara la noi oameni de caracter. Iata - am inaintea mea un barbat care poate avea indrazneala sa spuna oricui vrea sa-l asculte, ca el, cu toata usuratatea dela noi, a fost totdeauna consecvent, totdeauna neschimbat si neclintit, totdeauna acelasi - acelasi ! ŤCoane Lascare, mi se poate imputa orice, afara de inconsecventa in viata politica. Am fost consecvent si voiu sa raman consecvent !ť
Astfel si-a terminat d. Aslan magistrala conferenta, care, literal, ne-a uimit pe toti.
D. Lascar Catargiu si-a luat cu multa politeta seara buna, si ne-am retras fiecare sa ne culcam.
E greu sa dormi cand spiritul iti este inca plin de o extraordinara impresiune. Oboseala m'a biruit totusi pana sa nu trecem de Barlad. Am adormit cu gandul la barbatestile declaratiuni ale tovarasului nostru de calatorie.
Peste noapte, am avut un vis ciudat.
O sedinta furtunoasa la Camera. Tribunele gem de public. In tribuna ziaristilor, toata lumea in picioare.
ŤD. Nicu Ceaur-Aslan are cuvantul in chestiune personalať, zice presedintele.
Tacere si emotiune profunda in toata sala
Oratorul vorbeste in contra d-lui Lascar Catargiu, care a indraznit sa faca aluziune la o pretinsa inconsecventa politica a d-sale. Niciodata n'am vazut o mai nobila si mai sincera revolta. Niciodata n'am sa auz un discurs asa de vehement, niste accente mai inalte. Niciodata n'am asistat la o sedinta mai stapanita de talentul unui orator. Toata arta parlamentara pusa in serviciul unui prestigiu de caracter absolut autorizat. La fiece cuvant, cuconul Lascar rosea pana in varful urechilor, neindraznind sa intrerupa niciuna din cascadele vertiginoase ale adversarului. Zambea stramb, vrand sa-si dea o contenenta, isi frangea mainile, tremura din genunchi, si, din picioare, cum se ridicase sa infrunte loviturile, incet-incet recazu sdrobit pe scaun, ascunzandu-si fruntea cu amandoua mainile.
Oratorul continua inca si poate ar mai fi continuat inca, in aplausele Adunarii, daca niste fluiere sfasietoare nu m'ar fi desteptat din vis.
Intram in statia Marasesti, unde se 'ncruciseaza atatea trenuri. Tot restul noptii n'am putut sa mai dorm, gandindu-ma la puterea colosala ce o dau unui om politic consecventa si prestigiul caracterului.
|