| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Intunericul si poetul de Mihai Eminescu ĪNTUNERICUL Tu care treci prin lume străin şi efemer, Cu sufletu-n lumină, cu gāndurile-n cer, Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Cronica fantastica
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Ion Luca Caragiale
|
|||
|
|
|||
| Suntem in anul gratiei 3.874 Cum se poate ? - Ma rog, ma iarta, amabile cititor. Da-mi voie a te ruga sa nu ma 'ntrerupi pana la fine. Imi promiti ca ma vei lasa sa termin ceea ce d'abia am inceput ? Comptez pe promisiunea d-tale. Rencep dar. Suntem in anul gratiei 3.874; ne aflam in cetatea Tampitopole, locuita de Sinecorzi, ciudate fiinte bipezi, carora le lipseste partea stanga a toracelui cu toate ale ei. Sinecorzii sunt un trib de Chinezi. Deschid, cu permisiunea d-voastra, o mica parenteze istorica esplicativa. (Acum doua mii de ani, Chinezii declarara resbel Rusiei, vasta teara ce coprindea jumatate din continentul Europei. - Observati bine ca narez numai faptele; nu fac niciun comentariu. - Bataia avu loc pe fruntaria celor doua tari. Chinezii triumfara si, trecand peste regimentele rusesti ca peste un imens bulevard de cadavre, in o saptamana fura in capitala inamica, in doua saptamani ajunsera in centrul Europei si in trei, dupa ce strabatura si batura, una dupa alta, toate tarile mari si mici, se oprira pe tarmii Atlanticului. Poate c'ar fi mers si mai nainte daca ar mai fi avut cu cine sa se mai bata Lumea intreaga sguduita, fu fortata a recunoaste realitatea acestei invaziuni si i se 'nchina. Doua mii de ani au trecut, si Chinezii, cu perspectiva d'a domni pana la judecata din urma, domnesc asupra continentului vechi pe care l-au chinizat - permiteti-mi acest singur novicism - cu totul). Inchid aci parenteza crezandu-va luminati de ajuns. Acum, gratioasa cititoare si d-ta, amabile cititor, daca doriti a face o escursiune prin cetate, procurati-mi placerea a va 'ncrede in mine si a ma urma. Voiu fi prea fericit sa va serv de cicerone in Tampitopole, care, aflati si tineti minte, este numai o sucursale a Pe-Kingului. Pornim ? A ! ma iertati, fiti buni a va arma cu aceste foi de palmier; o sa va fie nedispensabil pentru a va apara d'arsita soarelui. Acum, aidem ! O singura recomandatiune am a va face: strambati putin picioarele in maniera chineza; este un mijloc prezervativ contra alunecusului portelanului smaltuit cu care sunt acoperite stradele. Asa ! Priviti, mai intai, aci, unul din cele mai superbe edificiuri; este pagoda idolului Kin-Lau; este locul unde se reguleaza afacerile privitoare la bramani. Aci este mai mare peste toti Mandarinul Ti-Li, mare invatat, care odinioara a fost tramis prin institute cu insarcinarea esclusiva d'a stramba picioarele chinezilor de mici, pentru a le face sa se bucure mai tarziu de rachitism, calitate ce trece in mare consideratiune la chinezi. Asa e ca este foarte mandra pagoda lui King-Lau cu architectura ei antica si coloarea ei galbena. Cata sa stiti, coloarea chineza prin escelinta este galbenul. Aruncati-va dincoace ochii; vedeti cazarma si cancelaria Mandarinului Pacei, Lis-Kyng, vice-guvernatorul militar si civil al Tampitopolei; aci este rezervoriul ordinei si pacei, stabiliment linistitor al spiritelor prea iuti si corigator al moravurilor. Ia uitati-va la chinezul acela care iese din cancelaria Mandarinului Pacei, unde si-a petrecut noaptea din cauza ca s'a aflat dormind beat de opiu pe strada. Vedeti-l, ma rog, ce deselat pare a fi in urma corectiunei ce i s'a aplicat. Aici, este Casa Justitiei. Ce severa faciada ! Totul respira nepartinirea si oarba dreptate. Intoarceti-va putin privirile spre acel nenorocit chinez care soseste asudat si gafaind cu o hartie in mana si navaleste pe scara principala a Casei Justitiei ! Il cunoasteti, este bietul Pim-Pim. Nu va uitati ca e slab si lihnit; era gras si burtos acum vr'o cinci ani, cand adversitatea soartei il imboldi sa intente proces unui vecin care-i rapise un puiu de curca din curte. Vedeti-l, iese din Casa Justitiei. Ce trista figura ! O sa fie silit bietul chinez sa bea cinci cesti de ceaiu si seapte doze de opiu pentru a-si recapata buna umoare. Daca nu va este antipatica figura lui Pim-Pim si doriti sa-l mai vedeti, veniti aci si mane si 'n orice zi voiti, pe la orele astea; pentru dansul procederea d'adineaori este o sacra datoria pe care in toate diminetile o implineste cu cea mai stricta fidelitate. Edificiul de colo, pe usa caruia se vad incrucisate doua cotoare de lemn de banan - emblema ce reprezinta libertatea 'n alegeri - este asa numita de Chinezi Muma Tutulor. Cata gingasie in nume chiar. Sunt foarte picanti Chinezii intr'ale lor. Priviti d'incoace, pe poarta, aceasta imagine alegorica: Plin de sudoare si despoiat, un chinez, condamnat la un supliciu analog cu al fetelor lui Danaus, arunca cu o lopata colosale catatimi enorme de aur in gura mereu deschisa a unui monstru etern flamand. Lugubra fantazia !Ati crede ca aceasta poarta este intrarea infernului, d'asupra careia geniul cel rau, asa, de gust, a pus sa se zugraveasca un specimen de modul cu care cineva petrece in regatul lui; ei bine, nicidecum: aci, am onoarea a va spune, este casa numita Punga-publica; Mandarinul cel mai mare peste asta punga este Pungaciul, titlu dat prin simpla derivatiune etimologica. Atentiune, doamna ! gravitate, domnule ! Trecem pe dinaintea palatului lui Sik-Tir, guvernator general al Tampitopolei si reprezintante al Fiului-Soarelui dela Pe-King. As avea si as voi sa va spun multe despre Sik-Tir, daca in jurisdictiunea chineza nu ar fi scris ca se taie limba oricarui va cuteza sa puie in discutiune numele acestui suprem mandarin. Sa ne plecam fruntile la pamant, dupa obiceiul pamantului, si sa ne vedem de cale. Cred, acum, doamna, ca sunteti ca si mine de parere, dupa atata umblet si fatiga, sa intram in acest elegant stabiliment public. Vom lua si noi ceaiul si vom fuma opiul, repauzandu-ne putin. Din fericire, acesta este tocmai locul public de predilectiune al tutulor notabilitatilor chineze din Tampitopole. Este adevarat, nicaieri aici nu se serva ceaiul in mai buna calitate. Sa intram. Priviti pe chinezii mei cum sed cu indolentia pe tapetele lor bizar colorate; vedeti cum, prin o miscare d'o regularitate perfecta si egale, clatinand capul cand afirmativ, cand negativ, sorbind cu deliciu ceaiul si aspirand cu incantamant opiul, ei isi petrec inocent timpul ! O, tabel admirabil de moravuri pacifice ! O, fericiti chinezi !! Binecuvantate fiinte bipezi, cat este de invidiat soarta voastra. Voi nu va framantati cu firea pentru nimic. Nu este nimic in stare sa aduca un moment macar de esceptiune in vieata voastra calma si neofensiva: nici rachitismul primatur al micelor chineze; nici legenda bietului Pim-Pim, fidelul vizitator matinal al Casei-Justitiei; nici crampeiele de banan incrucisate pe usa edificiului Mumei-Tutulor; nici chinul sarmanului chinez care este condamnat la intrarea Pungei-Publice sa 'ncerce a satura pe nesaturabilul monstru; nici taiarea limbei din jurisdictiunea voastra. Voua, ceaiul, si opiul sa vi se dea, si 'ncolo, pace ! O, de trei ori fericiti muritori !!! Ma iarta, domnul meu, daca mi-am uitat datoria de cicerone, lasandu-va un moment, pe doamna si pe d-ta, pentru a ma adresa chinezilor mei. V'o jur ca am facut-o numai dintr'o miscare interioara instantanea si nerezistibile de sincera admiratiune. Pentru asta data, va cred satisfacuti in d'ajuns. Sunt fatigat; permiteti-mi sa ma retrag; va las. . Cum vi se pare, gratiosi cetitori, apocalipsul meu ? Ce va sa zica purtarea asta, vor striga unii din d-voastra; intaiu ne arunci peste doua mii de ani in viitor, ne spui niste comedii estravagante, ne plimbi, ne 'ncurci, si-apoi ne lasi in Tampitopolea d-tale fara sa ne spui cum sa venim indarat; ne lasi in un loc necunoscut, bizar, straniu, rataciti. - Iubiti lectori, nu sunteti de loc rataciti. N'aveti nevoia de conducerea mea. Luati bine seama, a fost numai o gluma fantastica: sunteti acasa, la d-voastra, intre ai d-voastra in Bucuresti, in Teara Romaneasca. Priviti in jurul d-voastra; imi pare ca cetiti Ghimpele. |
|||
Pune poezia Cronica fantastica pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |