N-au gresit oamenii priceputi cand au spus, ca snoavele si zicatorile sunt intelepciunea noroadelor De ce ? Fiindca, desi imprejurarile in cari se ivesc intamplarile se deosebesc totdeauna, intamplarile nu sunt de atatea nenumarate feluri cum ni s-ar parea noua, muritorilor. Noi ne perindam, azi unul, maine altul; lumea ramane tot lume; noi mereu toti altii si altii; si ea, tot ea si ea. Parca ar fi tot nou si iar nou; si cand colo ! tot aia si iar aia; din Pasti pana 'n Craciun si din Craciun pana 'n Pasti, Ťtoate-s vechi si noua toateť Si asa fiind, cand o minte omeneasca patrunzatoare prinde pricina si felul unei intamplari si le poate ticlui, limpede, frumos si scurt, in vreo, zicatoare ori snoava, acestea trebue sa ramana in mintea tutulor oamenilor din neam in neam; caci se potrivesc pe veci de cate ori, fie-n orice imprejurari, li se iveste o intamplare la fel.
Asa bunaoara, iata o intamplare foarte grava care s-a ivit, zilele astea, in lumea politica: Rusia da un ultimatum Chinei. Fiindca nu toti cititorii nostri pot fi in curent cu diplomatia, trebue sa le deslusim ce va sa zica vorba asta ultimatum. Iata
Propietarul casei, dupa multa cautare, gaseste pe un student chirias si-i zice:
- Domnule, ori imi platesti pana maine la amiaza chiria, or te dau afara din casa Scurt !
Sau O mama de familie, care tine sa deie o frumoasa educatiune copilului ei, ii zice:
- Puiule draga ! ori nu-ti mai vari degetele 'n nas, ori iti rup urechile Scurt ! Iata ce va sa zica un ultimatum: cea din urma somatiune spre inlaturarea conflictului; mai limpede, pe romaneste: picioru 'n prag, sau ori-ori.
Si astfel, ca sa nu ne uitam vorba, ia sa vedem: ce a facut China cand a primit dela Rusia un ultimatum ? A cautat sa scape prin tangenta. Si acesta e un termen intrebuintat in diplomatie, care trebue deslusit. Ce va sa zica Ťa scapa prin tangenta ?ť Iata
Sa zicem ca d-ta nu poti suferi pe d. dr. Vaida - din ce pricina, putin ne pasa. Te intalnesti cu cineva care t'entreaba:
- Ma rog, cum ti s-a parut discursul lui Vaida ? Asa-i ca vorbeste strasnic ?
- Care discurs ? intrebi dumneata.
- Ei ! discursul de alaltaieri, din Parlament
- A ! da, bine zici Dar n-ai auzit ce I s-a 'ntamplat lui Mangra
Asta va sa zica sa scapi prin tangenta; cum am zice, sa o scalzi, ori sa raspunzi, in doi peri, la o intrebare precisa despre ceva, cu alta intrebare precisa despre altceva. Asa face acum si China, cum are diplomatia chineza de mult obiceiul sa faca. De aceea, pe semne, noi, Romanii, despre siretul care face pe prostul, vrand sa scape prin tangenta, zicem ca Ťface pe chinezulť. Si acum sa revenim la ce spuneam mai sus despre snoave si zicatori. Cine ar crede ca intimplarea asa de grava dintre doua nemasurate imparatii, ca Rusia si China, este aceeasi intamplare din urmatoarea batrana snoava ?
Un tigan, coborand la vale pe ulita satului, da cu ochii de nasu-sau, care vine dimpotriva, dela deal. Cine stie de ce, tiganul sare repede din drumul mare peste sant la stanga, sa dea de o poteca de vale. Nasu-sau il vede; apuca si el peste sant la dreapta si-i iese tiganului in fata
- Bine, ma fine, ma ocolesti, ai ?
- Cum sa te ocolesc, nasule ?
- Pai, cum ma vazusi, lasasi drumul drept si o apucasi pe devale.
- Cum sa n'apuc pe devale, daca mi se pare mie, ca-i mai aproape p'acolo ?
- Da unde te duceai, finule ?
- La dumneata acasa, nasule.
- Bine, mai, casa mea e'ncolo la deal, nu incoace la vale. Nu stii tu unde e casa mea ? - Ba, aia o cam stiu Dá dumneata incotro, nasule ?
- Mergeam tocma la tine.
- La mine ? Eu gandeam, ca finul trebue sa mearga la nas, si nu nasul la fin. Aveam sa te 'ntreb ceva Uite ce e Zice, ca a pierit ieri-noapte dela Taca vaduva lui Oancea un curcan si
- Nu mai spune !
- Si vreo patru gaini
- Aoleu ! si patru gaini ?
- Da; si zice, ca tu l-ei fi stiind de urma Ce zici, fine ?
- Ce sa-i zic, nasule Se prea poate, ca asa e pasarea sburatoare si blestemata, nu tine la casa.
- Cum sa sboare, ma ?
- Pai, daca-i pasare ? - Pasare, pasare; dá curcan si gaina ai vazut tu sa sboare asa departe ?
- Ba, n-am prea vazut Dá bine, ca-mi adusesi aminte; ca de cand ma tot tin sa te 'ntreb: purcelul ala pe care l-am mancat la d-ta asta primavara, a mai crescut, ca acum trebue sa fie gogeamite grasunul ?
- Esti cápiu ? cum o sa creasca daca stii singur, ca l-am mancat ?
- Bine, aia o stiu eu, dá
- Ia asculta, ma tigane; ia, sa lasam vorbele de claca in mijlocul drumului, ca vaz, ca te grabesti si tu
- Ma cam grabesc, ce-i drept
- Cand ai de gand sa-mi platesti datoria aia, ca prea o cam facem uitata ?
- Uite, vezi ? Si mai zici, ca te ocolesc D'aia nu-mi place sa ma 'ntalnesc mai des cu dumneata, ca prea ma 'ntrebi multe.
Dar oare numai la chestiunea Extremului-Orient se potriveste aceasta snoava batrana ? Ei, as !
Aci aproape, in miezul Europei, se aduna un comitet de oameni, in fata caruia se prezinta, somat, un om matur, pentru ca, dupa mature desbateri, sa se'nteleaga asupra modului de pune odata capat unui scandal public, de care nu cei d'intai sunt cumva vinovati. - Domnule, I se spune omului matur, lumea intreaga considera actiunea coteriei dumitale ca disolvanta si deci primejdioasa pentru o mare cauza publica. Noi credem ca ar trebui odata limpezita situatia dumitale, sI, astfel, esti rugat sa ne spuiu lamurit: iei dumneata raspunderea acelei actiuni ?
- Mai intaiu, ar trebui, raspunde omul matur, sa mi se probeze ca raspunderea cade numai asupra mea, si apoi, chiar dupa aceea, trebue sa mi se lase timp a ma gandi daca mi-o pot lua sau nu
- Dumneata vrei s-o scalzi; dar noi iti spunem scurt: ori faci sa inceteze scandalul, ori, daca nu, trebue sa te tratam cu ultima asprime, ca pe un vrajmas declarat al cauzei publice.
- Eu nu pot face nimica pana nu ma consult cu oamenii mei
- Dar dumnneata patronezi acea pernicioasa actiune.
- Da; insa eu o patronez numa; altii o conduc si deci
Ei ! apoi cand, in mijlocul unui comitet de oameni maturi, un om matur, strans cu usa in fata unui ori-ori, vrea sa scape ca tiganul din snoava - sa nu-i zici?
- Ei, stimabile, prea te faci chinez !
|