| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Intunericul si poetul de Mihai Eminescu ĪNTUNERICUL Tu care treci prin lume străin şi efemer, Cu sufletu-n lumină, cu gāndurile-n cer, Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Frati radicali si D. Dim. Sturdza
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Ion Luca Caragiale
|
|||
|
|
|||
| Dupa o oarecare viata politica, d. Dim. Sturdza, pana la cea din urma reintrare a d-sale in minister, izbutise sa-si faca, in inchipuirea mai a tutulor, o reputatie, daca nu de un foarte inteligent, dar de sigur de un foarte corect om de stat si mai ales de finante. Metoda intrebuintata de d. Dim. Sturdza pentru ajungerea acestui scop, desi cam veche si tocita, insa sigura in tara noastra, consista in a se face d-sa teoreticeste aprigul biciuitor al tuturor greselilor, neregularitatilor, mai de multe ori numai inchipuite, totdeauna exagerate pana la absurd, savarsite de partidul si de guvernul adversar politic d-sale. Intr'o tara ca a noastra, unde cand afirmi ceva, nu ti se cere si dovezi, unde spiritul public nu are niciun element serios de control mai ales asupra luptelor ivite pe taramul stiintei de stat, reaua credinta este de multe ori o buna temelie pentru cladirea unei frumoase reputatiuni. Ca sa treci de cel mai curat, n'ai decat sa ponegresti cu ori fara drept pe altii; ca sa te creaza lumea om cinstit si de treaba, n'ai decat sa ocarasti si sa osandesti in vileag purtarea altora, chiar daca dansii au o buna purtare si mai ales in cazul acesta. Daca vrei sa inseli lumea, a zis un filosof, inseala-o gros, ca subtire, nu ti se prinde. E mult numai pana sa-ti faci o reputatie frumoasa, si in urma poti fara grija sa savarsesti insuti pacatele, de care osandeai odata pe altii buni nevinovati. In cuvantari publice si intime, in gazete, in publicatii de tot felul, fatise si clandestine - o literatura intreaga de calomnii economico-financiare - aci ca d. Sturdza, aci ca baronul de Hahn, si cand iar sub cel mai discret anonim, actualul ministru de finante si-a petrecut viata ponegrind administratia financiara a guvernului conservator, biciuind niste pretinse ghesefturi, nascocite de fecunda d-sale inchipuire, si sfasiind toate asezamintele economice si financiare ale acelui guvern, intre cari mai vartos monopolul tutunurilor. Cu incetul, izbuti sa-si intemeieze o reputatie vrednica de pismuit. Toata lumea, multi chiar intre cei mai putin naivi credea in adevar in sfintenia contabilului-moralist dela Mazar-pasa, si in sfarsit acest calduros aparator al moralei in finante lua portofoliul vistieriei, apoi al lucrarilor publice si acum in urma iar al vistieriei, unde la urma urmelor isi dete arama pe fata. * * * D. Sturdza, inainte de a veni acum in urma la Ministerul de Finante, pe cand Regia monopolului de tutunuri isi denuntase conventia cu Statul pe motivul deslipirii Basarabiei de Romania, era in deaproape legaturi, in daraveri mari cu aceasta Regie; se zicea chiar, ca pentru niste servicii ce le aducea Regiei, d. Sturdza primea in schimb o suma destul de insemnata. Venind la minister indata dupa aceea, si fara ca daraverile d-sale cu Regia sa se fi stins, d-sa aduce la inceputul sesiunii acesteia in Camera un nou proiect de lege pentru modificarea conventiei cu Regia. Prin acest nou proiect, dupa chiar termenii raportului comitetului delegatilor din Camera, se restrange cultura tutunului numai la sase judete; cultura pentru export se pune cu totul la dispozitia Regiei, incat se desfiinteaza in mod indirect; se inmultesc greutatile culturii marindu-se mijloacele de perchizitiuni si adaogandu-se penalitatile pentru contraventii, sub cuvant de a nimici cultura ilicita si contrabanda, si se micsoreaza rata anuala la 8.125.000, facandu-se ca Statul sa intre ca partas la o parte din beneficiile ce va realiza Regia. Proiectul a fost, precum se stie, respins in sectiuni si in Camera. Dupa aceea d. Sturdza reveni acum din nou cu dansul, prefacut intr'un chip ridicul, cum zicea chiar o gazeta radicala, adica preschimbat numai in asternerea catorva faze si nimic mai mult. Ca si la intaia oara, proiectul cazu si de astadata. In timpul pe cand proiectul prefacut intr'un chip ridicul se afla pentru a doua oara in sectiunile Camerei, d. Manolache Costache in Senat a facut ministrului finantelor o interpelare, intreband daca este adevarat ca Regia nu si-a platit de mult ratele, si ce are de gand sa faca guvernul in aceasta privinta. Iar d. Sturdza, - care in sectiunile Camerei ameninta, ca Regia monopolului se duce lasandu-ne in buget un minus de 9 milioane aproape, si neavand noi ce-i face si ce-i lua, - raspunzand in Senat la interpelarea d-lui Manolache Costache, afirma ca guvernul este asigurat si prin urmare sa n'aiba grija interpelatorul de vreo paguba din partea Statului. Iata un subiect bun pentru o filipica economico-financiara, cum numai contabilul-moralist dela Mazar-pasa era in stare sa le faca. Cate coloane in Alegatorul liber, cate brosuri n'ar fi scris d. Sturdza in privinta unei daraveri asa de scandaloase ! Dar sa trecem mai departe. * * * In zilele trecute vine de la Camera in Senat proiectul pentru baterea celor 25 milioane argint in bucati de cate 5 franci. Acest proiect asa cum era votat de Camera, continea un articol, care prescria ca baterea nouei monede sa se faca la Bruxelles. In sectiunile Senatului s'a ridicat o adevarata furtuna in contra acelui articol. Cum ? Cand aveam in tara un palat al monedei, unde se pot bate bucatile de argint cerute, tot asa de bine si mai ieftin decat in strainatate, noi sa ne batem bani la Bruxelles ? Si tocmai d. Sturdza, romanistul, nationalistul cel mai fierbinte, sa ceara una ca aceasta ? Nu se poate, au zis unii dintre senatori, neaparat ca n'a fost precugetare la mijloc; a fost o greseala; de sigur d. Sturdza si-a uitat sau n'o fi stiind ca avem si noi un palat al monedei. Alti senatori insa, cari auzisera ca un oarecare bancher sau un om de afaceri din Bruxelles se afla aici tiptil si sta inchis intr'un hotel din Capitala, crezura tocmai contrariu de cei dintai, si cu totii propusera un amendament pentru inlocuirea articolului in chestiune. Amendamentul s'a votat, si se spune cum ca, imediat dupa votarea aceasta, d. Sturdza a dat de stire bancherului belgian, care astepta cu palpitatie trecerea articolului cu pricina si prin Senat, sa-si ia giamantanul si sa plece, deoarece nu mai este nicio speranta. - Unde esti, d-le baron de Hahn, sa infierezi aceste ghesefturi, cum ziceai d-ta odinioara ? * * * Si nu-i numai atata. In proiectul de lege pentru construirea liniei ferate Marasesti-Buzau, era un articol, prin care se hotara ca, in cazul cand in padurile Statului nu se vor gasi lemnele trebuincioase construirii, dansele sa se poata procura dela particulari. Toata lumea stia intunecoasa afacere a d-lor Sturdza, Ion Ghica si Comp., cu padurea cea mare dela Adjud, afacere ce se poate numi o adevarata ruina pentru intreprinzatorii ei. O suma de lemne taiate, o multime de traverse gata pentru calea ferata zaceau si zac de mult in acea padure, fara speranta de a se mai gasi musterii pentru ele. Fiind insa astazi a se construi linia Marasesti-Buzau, si aflandu-se d. Dim. Sturdza la minister, se prezenta ocazie si chip de a se gasi si pentru acele marfuri parasite un bun musteriu, cel mai bun, adica Statul. - Da, insa articolul din proiect prescria, ca sa se ia lemne dela particulari numai in cazul cand nu s'ar gasi in padurile Statului. - Da, insa articolul ar fi avut puterea magica sa starpeasca lemnele trecute, prezente si viitoare din toate padurile lumii, afara de padurea dela Adjud, pana la completa ei desfacere: de vreme ce se pusese in proiect, fireste ca nu era sa se mai gaseasca lemne in padurile Statului. Si pentru aceasta ne raportam la logica economica a d-lui baron de Hahn. * * * Atat pentru azi si incheiem cu vorba fabulistului: Cunosc multi liberali la vorbe mari se'ntrec Dar pana in sfarsit cu oase se innec. Atata numai, ca proiectul monopolului a fost respins, articolul despre baterea monedei amendat, iar cel despre padurea de la Adjud n'a avut o soarta mai buna. D. Sturdza a scapat de trei ori ocazia de a se inneca: nu l-au lasat fratii liberali. II Intr'unul din numerele trecute am aratat cum d. Sturdza, dupa ce si-a fost intemeiat o reputatie aproape universala in tara noastra de cel mai corect om de finante, si-a dat arama pe fata la a treia intrare a d-sale in minister. Astazi fiind tinuti a reveni asupra acestui subiect, incepem prin a pune o intrebare, si adica: Este adevarat ca, inainte de intrarea d-sale in minister, d. Sturdza se afla personal varit in daraveri cu concesionarii monopolului ? Asta nu-i de tagaduit. Este adevarat, cum am zis noi in randul trecut, ca . Sturdza primea dela capii companiei tutunurilor o suma insemnata pentru servicii ce d-sa le facea ? E adevarat, de vreme ce nu am primit pana acum nicio desmintire in privinta acestei categorice afirmari, de vreme ce Romanul de ieri, aparand pe d. Sturza in contra-ne, in doua coloane nu gaseste loc sa pomeneasca macar de aceasta afirmare, ce-am facut-o in numarul nostru de Sambata trecuta. Asa dar este adevarat, ca d. Sturdza facea trebusoare cu monopolul tutunurilor inainte de a lua portofoliul finantelor, si cum a luat acest portofoliu, cea dintaiu treaba a fost sa puie numai decat la cale afacerea acestui monopol. Vor mai fi oameni, cari sa creaza ca in toate acestea nu-i nimic incorect ? fie; noi insa sustinem ca afacerea tutunurilor este o afacere in adevar scandaloasa. Cum ? omul, care pana acuma nu vedea in toate actele ministrilor tarii sale decat ghesefturi si iar ghesefturi; omul, care avea cutezanta sa arunce calomnia si sa atraga banuiala publica asupra persoanelor celor mai cinstite; omul, care-si da aerul si vrea sa treaca de sectar fanatic al moralei in finante - acest om, ieri om de treburi al companiei monopolului, astazi, venind la minister, cea dintai treaba pe care o face e sa aduca un proiect pentru o tranzactie cu monopolul, proiect care, chiar dupa zisa aparatorului sau, dupa zisa Romanului, este mai avantajos pentru concesionari ? Aceasta nu este un scandal ? * * * Dar sa ne intoarcem putin privirile inapoi, spre a face critica istoriei acestei afaceri. Inainte de intrarea din urma a d-lui Sturdza la finante, d-sa fiind, sa nu uitam, omul Regiei monopolului, facea de pe banca senatoriala multe zile amare guvernului radical si in deosebi d-lui I. C. Bratianu. Intr'una si fara sa-i dea pas de rasuflare, il necajea cu interpelari si lua o atitudine din ce in ce mai ostila fata cu guvernantii. Radicalii nostri, simtind ca se apropie niste zile grele, - cum si fusera in adevar cele din urma ale acestei sesiuni -, se gandira ca va veni curand timpul cand glasul si votul d-lui Sturdza ar fi primejdioase, si impreuna cu dansele si votul d-lui Ion Ghica, - caci acesta, neavand glas, are numai vot. Asa, prin urmare, radicalii trebuira sa ia din vreme o masura prin care sa paralizeze dusmania acestor doi frati pe atunci opozanti. Mijlocul fu lesne gasit. D. Bratianu cunostea cum sta d. Sturdza cu monopolul, si stia ca d. Sturdza, cum e un om constiincios, fiind indatorat catre Regie, are sa se felicite de prilejul portofoliului, pentru a-i aduce acesteia cat se poate mai bune servicii. Asa dar d. Bratianu, sigur ca unde bate are sa i se deschida, oferi d-lui Sturdza portofoliul vistieriei, pe care acesta-l primi cu amandoua mainile. Atunci, d. Bratianu isi zise in gandul d-sale: Tu, prea-curatule, faci opozitie ? Am sa-ti inchid gura; am eu leac si pentru tine; mi-a venit vremea sa te dau si pe tine de mal ! Si in adevar l-a si dat. D. Sturdza, acel ideal de morala finantiara intrupat, astazi nu mai exista. In locu-i avem un muritor de rand, supus, cum vazuram, la ispita. Atata numai, ca tranzitia a fost asa de brusca, incat lumea nu-si poate da seama bine de cele intamplate, si de aceea ne vedem siliti a reveni mereu asupra acestui trist subiect, pana ce o vom lamuri in deajuns in privinta minunatei schimbari la fata a contabilului moralist dela Mazar-pasa. * * * D. Bratianu, chemand pe de o parte pe d. Sturdza la finante, pe de alta face semn majoritatii d-sale din Camera, dandu-i pe mana nobila victima, care primeste portofoliul ce i se ofera fara sa simta, de grabit ce era, cursa fratilor radicali. Proiectul pentru tranzactia cu monopolul cade odata, si d. Sturdza, pe semne tot din zel pentru Regie, - caci d-lui e constiincios - cuteaza a mai infrunta un al doilea blam din partea fratilor liberali. Proiectul cade a doua oara. Intre intaia si a doua cadere ale proiectului, d. Sturdza are din partea radicalilor si gazetelor lor aceea ce merita, adica o adevarata huiduiala, cum numai radicalii stiu sa ti-o dea cand te-apuca la largul lor. Aci trebue sa lamurim incaodata, in treacat, purtarea ziarului nostru fata cu acest proiect, care n'a avut din parte-ne nici aprobare nici desaprobare. Noi, cum am zis si ieri, am sustinut si vom sustine totdeauna monopolul ca atare, nu din dragoste speciala, ci fiindca nu vedem deocamdata, pentru un condeiu de aproape zece milioane la rubrica veniturilor Statului, o dare indirecta mai sigura si relativ mai dreapta. * * * Astfel dar, d. Sturdza cade de doua ori in Camera, fara sa mai pomenim de astadata si de caderea articolului din legea pentru construirea liniei ferate Marasesti-Buzau, articol in care se prevedea desfacerea padurii Adjud a d-lor D. Sturdza, Ion Ghica si Comp. Afara de acestea, mai sufere si in Senat o a patra cadere cu votarea amendamentului pentru baterea argintului de 5 franci, nu la Bruxelles, cum vrea d-lui, ci la Bucuresti. In Camera, majoritatea d-lui Bratianu, avand in frunte pe ilustrul urmas presumptiv al d-lui Sturdza si pretendent la portofoliul finantelor, d. Buescu, respinge proiectul tutunurilor ca vatamator tarii si avantajos concesionarilor monopolului. Cam scumpa, ce-i drept, dar buna lectie. In Senat, tot majoritatea d-lui Bratianu voteaza amendamentul-Strat pentru baterea monedei in Bucuresti. Si cine aduce acestei majoritati cuvantul de ordine pentru a vota amendamentul opozitiei ? Un alt ilustru urmas presumptiv al d-lui Sturdza si pretendent la portofoliul finantelor, un redactor-administrator al Romanului, care pe semne crede ca finantele Statului se pot pune la cale tot asa de lesne ca si catastifele administratiei jurnalului radical. Inca o lectie, tot scumpa, dar buna si asta. * * * Sa ni se ierte deci noua si tutulor celor obisnuiti cu respectul formelor de cuviinta, legitima curiozitate ce am avut de a stii cum ramane cu d. Sturdza dupa aceste lectii, pe care le-a primit dela fratii radicali. Aceasta curiozitate, noi, impreuna cu toate organele opozitiei, am rostit-o mereu chiar dela intaia cadere a proiectului pentru tutunuri; acum, dupa a doua cadere, mai rea decat cea dintai, cum zice Scriptura, o rostiram iar, si iata ca in fine tocmai Romanul ia apararea d-lui Sturdza. Ziarul radical cauta sa ne faca a intelege ca d. ministru al finantelor, cu toate loviturile patite dela majoritatile prea supuse ale colegului sau dela interne, nu are de ce sa se retraga din minister. Foarte bine, raspundem noi, fie si asa; asta e chestie de obraz, si daca nu se supara d. Sturdza de loc de cele patite, noi nici atata. O fi stiind d-lui ceva; poate ca o fi mai avand de gand sa aduca odata proiectul pentru tutunuri. * * * A fost dar o simpla curiozitate ceea ce ne-a facut a intreba cum ramane astazi cu d. Sturdza, si Romanul se inseala cand banuieste ca noua ne-ar parea bine ca d. Sturdza sa cada dela minister. Nu; ne pare bine din contra ca d-sa sa stea acolo daca voieste a fi tavalit si mai mult de majoritatea nemiloasa a radicalilor. Judecand pe d. Sturdza ca om, ar trebui sa avem compatimire pentru d-sa in urma celor ce a avut sa sufere din partea haitei asmutite de colegul d-sale dela interne; insa judecandu-l politiceste, ne pare foarte bine ca are aceea ce merita sa aiba. Autorul unei intregi literaturi de calomnii economico-financiare, omul care, ca cel mai de pe urma radical, nu s'a sfiit a arunca noroiu asupra barbatilor celor mai onesti din tara, merita astazi sa fie tavalit precum si este, si o merita atat pentru acele pacate ale trecutului sau, cat si pentru necorectitudinea purtarii sale de azi ca ministru. * * * Inca putine cuvinte pentru astazi si terminam. Romanul pretinde ca ne-ar placea sa cada d. Sturdza dela minister pentruca aceasta cadere ar pune pe guvern intr'o pozitie anevoioasa. Adica, sa ne permita a-l intreba, cum anevoioasa ? Oare vrea Romanul sa inteleaga, ca guvernul s'ar afla intr'o pozitie anevoioasa fiind lipsit de geniul financiar al d-lui Sturdza ? Pentruce ? N'are majoritatea raicala destule geniuri finantiare ? Nu sunt d-nii Buescu, Costinescu, Codrescu si toti membrii ilustrei comisii bugetare din Camera ? Noi din parte-ne marturisim, ca daca am fi, fereasca-ne Dumnezeu ! in locul guvernului radical, gasindu-ne lipsiti de geniul d-lui Sturdza si avand la indemana atatea altele, nu ne-am simti de loc intr'o pozitie anevoioasa. De aceea nici nu credem ca ar fi acesta intelesul frazei Romanului, ci cu totul altul, si adica: caderea actualului ministru de finante ar pune pe guvern intr'o situatie anevoioasa, pentruca, a doua zi dupa intoarcerea d-sale pe banca senatoriala, d. Sturdza ar face urmasului sau la portofoliu vreo cateva interpelari strasnice, cea dintai in privinta monopolului tutunurilor, care nu si-a platit ratele de atata vreme si care ameninta sa ne lase la veniturile Statului cu un minus de aproape zece milioane. Adica, fiul cel izgonit, destul de mahnit chiar acum pe fratii sai, cum e si rau din fire, ar da pe fata in vileag secretele scandaloase ale familiei, pentru ca sa-si razbune de cate amaraciuni i s'au facut. Aceasta in adevar ar fi pentru guvern o pozitie anevoioasa, ce noi, pentru cuvintele noastre, marturisim ca nu i-o dorim, preferind ca, pana la inchiderea sesiunii cel putin, sa ramana in minister d. Sturdza, asupra caruia vom mai reveni. * * * III Am zis odata si o mai repetam: intre cele mai mari neplaceri ale vietii omenesti este desigur si polemizarea cu minti radicale, cari pe langa lipsa de judecata se mai bucura si de darul relei credinte. Noi nu suntem aceia cari am ridicat cel din urma chestiunea situatiei ministeriale, ce s'a creat d-lui Sturdza dupa a doua cadere a proiectului sau pentru tutunuri, respins de Camera pe motivul, ca este mai avantajos pentru concesionarii monopolului. Desbatand aceasta chestiune, am intrebat: este adevarat ca d. Sturdza, inainte de a veni acum in urma la Ministerul Finantelor era amestecat personal in daraverile Regiei ? Si am adaogat ca aceasta o stie toata lumea, si prin urmare nu-i un lucru de tagaduit, asa ca si Romanul, care apara pe d. Sturdza, se face ca n'aude aceasta grava intrebare si nici nu pomeneste macar despre dansa. Apoi am mai intrebat limpede si deslusit: pentru un aprig critica-tot finantiar, cum fusese pana acum d. Sturdza fata cu oameni buni nevinovati, este oare corect ca, dupa ce a fost amestecat ca particular intr'o afacere, sa aduca, odata cu venirea sa la minister, un proiect de tranzactie intre stat si intreprinzatorii acelei afaceri, mai avantajos acestora din urma ? Aceste intrebari le-am pus noi, si Romanul, aparand pe d. Sturdza, nici gand n'a avut sa ne raspunda la ele. Am aratat dupa aceea, cum credem noi ca radicalii cu intentie au varit pe d. Sturdza in situatia grea, in care e d-sa astazi; iar la zisele Romanului, ca noi vrem sa desbinam guvernul radical dorind a-l vedea pus intr'o pozitie anevoioasa prin retragerea d-lui Sturdza, am raspuns ca noua ne pare bine ca d. Sturdza sa ramana in ministerul radical, spre a avea din partea rosiilor pedeapsa meritata pentru insinuarile calomnioase, ce d-sa le-a aruncat odinioara fara nicio sfiala si cumpat asupra celor mai onesti barbati politici ai tarii. Publicul impartial si cu judecata stie ca atata am zis in articolele noastre privitoare la d. Sturdza, atat si nimic mai mult; n'am facut prin urmare alta, decat am calificat de absolut necorecta purtarea d-lui Sturdza ca ministru. Astazi, Romanul, suparat fireste ca aratam publicului perfidia fratilor radicali fata cu mult incercatul d. Sturdza, ne arunca in primul sau o filipica inflacarata, care nu se poate califica decat ridicula. Organul radical ne dojeneste, ca de ce atacam partidul sau si pe d. Sturdza, incercandu-ne sa aducem desbinare intre fratii rosii, si declara ca are o opinie cat se poate de rea intrucat ne priveste. Opinia rea ce o are Romanul despre noi o pretuim tot atata cat si opinia buna, ce o avem din partea oamenilor cuminte si de treaba. Ii multumim din toata inima de onoarea ce ne face, si speram ca niciodata nu-si va schimba aceasta opinie, ceea ce pentru noi ar fi cauza unei mari mahniri. Dar nu e numai atat. Romanul ne acuza de calomnie si pretinde ca pentru una ca asta, in orice alta tara, noi am fi chemati inaintea tribunalelor spre a ne lua meritata rasplata. La aceste ridicule randuri ale gazetei din ulita Doamnei, - dupa ce respingem acuzatia ce ni se aduce, deoarece, cum arataram mai sus, aceasta acuzatie este absolut falsa, - raspundem ca n'am avea deocamdata o alta dorinta mai mare decat a fi chemati in fata tribunalelor, pentru a lamuri mai pe larg prin viu graiu ceea ce n'am putut lamuri indeajuns in stramtul spatiu al ziarului nostru. Din nenorocire insa, nu speram a ni se realiza aceasta vie dorinta, de vreme ce stim cum ca, oricat s'ar bizui obrazele radicale ca duc la tavaleala, nu ar avea cutezanta, astazi mai ales, sa se expuna a auzi apasarea ce am fi siliti s'o facem prin viu graiu in fata tribunalelor. Oricum insa, Romanul, cu cutezarea cinica ce-l caracterizeaza, ne-a aruncat acuzatia ridicula de calomnie. La aceasta, noi raspundem iarasi prin cateva intrebari. Cine a aruncat adevarate calomnii asupra tuturor barbatilor politici ce nu impartaseau teoriile si parerile cutare sau cutare ? Noi ? sau Romanul si cu baronul de Hahn ? Cine a dat la lumina o intreaga literatura populara de insinuari calomnioase, spre a atrage cu rea credinta banuiala publica asupra tuturor acelor ce nu se inchinau in numele tatalui C. A. Rosetti, al fiului I. C. Bratianu s'al sfantului spirit al lui Carada ? Noi ? sau Romanul si cu baronul de Hahn ? Si - macar ca trebue sa fie foarte necajiti domnii dela Romanul din pricina zilelor grele ce le va fi facand d. Sturdza astazi, in urma lamuririlor publicate de noi - oare n'ar trebui dansii sa roseasca ca au avut nesocotinta ridicula de a scrie randurile ce le citaram mai sus ? Ne mai avand nicio speranta in judecata si buna credinta mintilor radicale dela Romanul, facem apel la publicul impartial sa raspunza la aceste intrebari. |
|||
Pune poezia Frati radicali si D. Dim. Sturdza pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |