| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Unei mandrute de Carare Petru Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Lipsa de pietate si de gust
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Ion Luca Caragiale
|
|||
| [1897] | |||
|
|
|||
| E o datorie crestina, care in tara noastra nu s-a calcat pana azi: locul unde a stat pristolul unui altar sfant trebuie sa ramana totdeauna acoperit si insemnat cu o cruce, ingradit si aparat de orice calcare profana, de orice ofensa. Dupa cum se stie, Primaria votase o suma insemnata sub conservatori, pentru ridicarea unui monument al lui Matei Basarab Vv. si daduse chiar un acont d-lui arhitect Lecomte du Noiiy, insarcinandu-l sa faca o schita de proiect. Monumentul trebuia sa aiba caracterul religios si sa fie ridicat pe locul unde a stat pristolul vechii biserici Sarindar, a patruzecea biserica cladita de batranul Domn. Dar au ceva sfant colectivistii? Respecta ei vreo datina ori vreo pomenire? Ei sunt absolut lipsiti de pietate pentru tot ce e istorie romaneasca, traditie si credinta romaneasca, in afara de istoria, de traditia si de credinta colectivitatii. intrucat nu stau in stransa legatura cu daraverile si mascaralacurile nenorocitului lor partid, orice figura stralucita istorica, orice traditie nationala, datina si credinta poporului intreg, pentru colectivisti n-au nici o valoare. Ei sunt capabili sa creaza mai demna de imortalizat mutra d-lui C. F. Robescu1 decat figura lui Matei Basarab si mai demna de pus la o raspantie figurina pocaltita a d-lui Sturdza, decat statua mandra a lui Tudor Vladimirescu; pentru ca, mai la urma, nici Matei Basarab nici Tudor Vladimirescu n-au fost colectivisti. Asa, pe locul unde se ridica odata pristolul Sarindarului, si unde se hotarase a se ridica monumentul lui Matei Basarab cu crucea in mana, colectivistii s-au hotarat sa mantina fantana decorativa improvizata cu ocazia vizitei imparatului Franz-Joseph, o lucrare artistica de un gust nenorocit, care n-avea decat o scuza - scopul provizoriu; aceasta lucrare trebuia sa traiasca numai cateva zile de parada, ca si arcurile de triumf pleostite, ce s-au ridicat cu aceeasi ocazie, si cari, din norocire, au fost desfiintate. Se intelege ca, in afara de gustul artistic, asa de variabil si asa de rar, lucrarile de felul acesta, ridicate in pripa in cateva momente pentru a trai numai cateva momente, trebuiesc, si din cauza grabei, si in vederea scopului, executate din materialuri usoare. Se intrebuinteaza, de exemplu, hartie, carton, panza, scanduri de brad si gips, simuland piatra, marmura, fierul si bronzul. Este acelasi procedeu ca la decorul de teatru, pentru a obtine numai aparenta. Nimanui nu-i trece prin cap, daca are catusi de putina minte, sa mantina pe o piata publica, ca un monument menit sa dureze, o improvizare decorativa de ocazie, chiar cand aceasta improvizare are un oarecare merit artistic; dar-mi-te cand este o lucrare baroca, inspirata de o lipsa absoluta de gust si de pricepere? Cu toate astea, colectivistii nu se indura sa darame si sa arunce in foc minunata fantana de carton. De la ferestrele clubului lor, ei nu se satura sa priveasca cu mandrie monumentala productie a d-lui C. F. Robescu, o opera care-i dovada vie de aptitudinile d-sale intelectuale, in momentele lor de melancolie, pricinuite de interminabila criza a partidului lor, ei isi odihnesc spiritul privind cu deliciu la aceasta ignobila parodie artistica, care ar trebui ridicata de acolo spre a fi pastrata intr-un muzeu istoric, ca o dovada de cultura, de spiritul si de gustul colectivistilor la sfarsitul secolului XIX. N-ati vazut oare, cu ce solicitudine au imbracat colectivistii in timp de iarna, in niste cotete calduroase captusite cu paie, minunatele figurine alegorice de ipsos, ca sa le apere gingasa structura de asprimea intemperiilor? Si sunt sigur ca atunci cand, in ciuda lor, ridicula fantana monumentala de carton o putrezi, colectivistii or sa puie in locu-i, ori reproductia ei, ori statua d-lui C. F. Robescu. Caci, ce poti sa te astepti de la acesti oameni lipsiti tot atat de gust, cat si de pietate? Toata aceasta nobilime improvizata de Bratianu, ce-a facut cu avutiile cu care a fost incarcata in cativa ani? O singura casa de gust, o singura constructie convenabila n-au putut ridica in Bucuresti acesti favoriti ai norocului, ai gheseftului si ai hrapirii. Pretutindeni, pretentie badaraneasca, lux ridicul, incarcat nepotrivit si lipsit de eleganta, pretutindeni, grosolanie si lipsa de intentie inteligenta - poleieli peste poleieli, gramadeli de figurine si de ornamente, constructii strambe si intr-un pes, absurditati si nedemnitati arhitectonice. Capitala are aerul unei vaste sindrofii de mahalagioaice bogate, sulemenite, impopotonate cu panglici, cu zorzoane si cu flori artificiale, cari stau una cu spatele la alta, luandu-se la intrecere sa fie care de care mai pretentioasa si mai grotesca. Dar daca le e permis acestor parveniti sa-si intrebuinteze banii lor ca sa-si arate teapa si inferioritatea intelectuala, nu li se va permite sa poceasca fizionomia locurilor publice si sa profaneze locurile sfinte. Pe piata Sarindarului, in locul unde a fost pristolul bisericii, nu trebuie si nu se poate pune decat un monument de caracter sacru, sacru, se intelege, in intelesul religios si national, iar nu in intelesul colectivist. |
|||
Pune poezia Lipsa de pietate si de gust pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |