| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Intunericul si poetul de Mihai Eminescu ĪNTUNERICUL Tu care treci prin lume străin şi efemer, Cu sufletu-n lumină, cu gāndurile-n cer, Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Selageanu
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Ion Luca Caragiale
|
|||
| [1878] | |||
|
|
|||
| Buruienile cresc si se ingrasa; florile lancezesc si se usuca. Aceasta trece de adevar mai in toata lumea, si este foarte firesc; caci pe cand superficialitatea sarlatana umbla in lume cu clopotei, facand ea insasi reclama cea mai nerusinata pentru a-si lauda marfa cu calitatile cele mai indoioase, meritul adevarat este intotdeauna modest si sfiicios, trecand prin lumea aceasta zgomotoasa si distrusa tacut si inchis in sine. Trebuie un impuls tare din afara, trebuie ca altii sa lucreze pentru a-l scoate la iveala. in alte tari acest adevar crud este cel putin indulcit prin o multime de exceptiuni. Se gasesc oameni generosi si iubitori de arta cari sunt intotdeauna gata a da mana de ajutor unui talent necunoscut. Unii o fac aceasta din cauze adevarat nobile, cu scopul de a servi arta si de a mari numarul acelora cari se ocupa de dansa, privind pe orice artist ca o fiinta aleasa, ca un inger trimis de Dumnezeu pentru a mangaia mizeria lumii prin farmecul frumosului ideal. Altii, cu judecata mai stramta, considera arta ca un fel de moda, ca un gest ca orice altul, si tin la un salon cu tablouri si sculpturi scumpe si la o biblioteca aleasa tot atat de bine ca la cai frumosi, trasuri splendide si haine pretioase. Oricum ar fi insa, si acestia fac mult, daca nu pentru arta, cel putin pentru artisti. Apoi statul se intereseaza nu numai pentru produsul artei ci si pentru soarta artistilor, oferindu-le prin intervenirea cu mijloacele trebuincioase ca ei sa-si poata lati cercul lor de cunostinte si sa fie in stare a produce in liniste. La noi este cu totul altminterea. Particularii nu fac nimica in privinta aceasta si statul foarte putin si deseori pe dos. Ba si mai mult; artistul nu se bucura la noi de nici o stima. in loc de incurajare, artistul intampina la noi o descurajare cumplita. in genere el e privit ca un fel de pierde-vara, ca un om care n-are nici o ocupatie solida, ca un nebun care traieste intr-o alta lume decat cea reala ocupandu-se cu vedenii, cu visuri si cu inchipuiri, lucruri cari nu aduc nici un folos real societatii. Vedem in tara un fenomen curios. A pretinde ca romanul nu-i din fire bun patriot, ca nu tine cu toata inima la toate cate se ating de tara lui, ar fi un lucru monstruos. Si cu toate acestea vedem pe artistii din orice ramura, si chiar pe cei mai buni, necunoscuti si nepretuiti de natiune. Este doar de datoria oamenilor culti din tara a pretui ei ceea ce multimea nu stie sa pretuiasca si a indica tonul si calea pe care ceilalti vor merge din pura imitatiune. Cine, de pilda, cunoaste la noi pe d. Selageanu? D-lui nu e nici senator, nici deputat, nici avocat, nici medic; d-lui n-a fost nici prefect, nici ministru si nici nu doreste a fi una ca aceasta. Lumea n-are dar de unde sa-l cunoasca. Craiovenii stiu ca un domn Selageanu traieste in orasul lor, ca este profesor de desen foarte rau salariat, si judecand pe omul dupa suma banilor ce castiga, nu-i dau nici o importanta. Ca acest domn Selageanu face si tablouri, aceasta-i treaba lui de care nimeni nu se ocupa. Tablourile d-lui au fost expuse mult timp la Craiova, fara a se fi gasit cineva care sa-l recompenseze pentru munca lui cinstita, cumparandu-i vreuna din operele sale. Si de ce? A cheltui o multime de bani pentru o bucata de panza ar fi o nebunie, si craiovenii par a fi oameni foarte practici cand e vorba de a scoate bani din punga pentru bunuri ideale. Tablourile d-lui Selageanu au fost aduse dar aci de catre un amic al artei si expuse la d. Gebauer, pe calea Mogosoaei, cu scopul de a fi vandute pentru a procura pictorului mijloacele necesare ca sa poata face o calatorie de studii in strainatate. Acolo am avut si noi ocazia de a le vedea. Sunt cinci tablouri cari dovedesc un talent netagaduit si un realism sanatos. Mai cu seama capul de evreu si capul de batran sunt adevarate opere de arta, niste margaritare cari pot concura cu cel mai bun ce s-a produs la noi pe taramul artei. Evreul nu e nici caricatura, nici ideal, este un evreu luat din multime si reprezintat cu atata viata, cu atata adevar, incat fiecare trebuie sa creaza ca l-a vazut deja odata pe acest evreu, ca il cunoaste de undeva, dar ca nu isi aduce aminte cand si unde. Aceasta provine din cauza ca pictorul n-a fost impins nici de ura, nici de iubire, ci a cautat a infatisa fiinta adanca a judaismului, si oricine vede tabloul lui trebuie sa marturiseasca ca a reusit pe deplin. Viata a optsprezece veacuri apasa pe aceasta fata batrana de evreu, Si totdeodata se arata vointa lui de fier si rabdarea neincetata si neostenita. Ovreul d-lui Selageanu este batran si tanar, individ si neam in tot acelasi timp. Scopul nostru aci nefiind de a analiza cu de-amanuntul operele d-lui Selageanu, ci numai de a atrage atentia publicului asupra unui barbat care face onoare tarii, credem ca cele zise vor fi de ajuns pentru a indemna pe iubitorii de arta a nu trece cu vederea pe un pictor care merita, poate, interesul principal. in muzeul nostru se afla o multime de tablouri, cari par a fi acolo numai fiindca nu s-a gasit nici un particular care sa fi fost dispus a-si desfigura salonul cu asemenea caricature. Speram ca d. ministru al cultelor, comparand tablourile d-lui Selageanu cu cele de la muzeu, se va decide lesne a imbogati muzeul nostru cu cateva opere cum se cade. |
|||
Pune poezia Selageanu pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |