| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Unei mandrute de Carare Petru Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Voiti cronica LITERARA?
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Ion Luca Caragiale
|
|||
| Thoma Contescu Pitesti (15 Aprilie) 1874 | |||
|
|
|||
| Ati cunoscut, ma rog, pe celebrul Christorian, acel geniu ratacitor, flagelator in versuri al vitiurilor, ce, din nenorocirea umanitatii, au bantuit si vor bantui etern societatile? L-ati cunoscut? Da? Asa este ca era nostim cu verva lui detractoare? Ce geniu! Ce monstru de geniu! Uite, va asigur ca peste cateva sute de sute de ani, cand cine stie ce va mai fi prin aceste locuri, unde astazi se radica mandra noastra cetate, micul Paris al Orientului, cand se va pomeni de Pasagiul Roman si de admirabila lui architectura, cum se pomeneste azi de Gradinile Suspinse ale Semiramidei, poate ca amintirea se va datori in mare parte celebritatei geniului lui Christorian si atator altii de specia sa. Da, doamnelor si domnilor; Bucurestii - daca nu ma-nsel - este fericita lui patrie. - Cum se poate - vor striga departatele generatiuni carcotase si neincrezatoare - Bucurestii era patria acestui Homer al satirei? - Da, amabili descendinti - va raspunde chronica - asa era mareata cetate binecuvantata de Omniputintele: fecunda mama a geniurilor, si drept proba va voi da si un alt esemplu: Era pe atunci, in Francia, un poet, nici prea-prea, nici foarte-foarte, anume Lamartine, care voi cu orice pret sa treaca de geniu. El moare dupa ce doteaza literatura tarei lui cu nenumarate volumini. Patria il glorifica. Universul il admira. Pentru nenorocirea lui, insa, iata ca cetatea Bucurestii, geloasa de gloria francesului, scoate la lumina pe Aamsky1, un geniu cu picioarele strambe, vorbind pe nas intr-un dialect cat se poate mai curat romanesc si d-o dulceata de caracter estrema. Aamsky - care mai tarziu muri in floarea tineretii, prapadit de fatigele infernali ce-i impusesera redactiunea ziarului Dambul (nume imprumutat de la un fluviu ce curgea la marginea cetatii Ploiesti, numai cand ploua 6 saptamani d-a randul), sacrificandu-si pretioasa lui viata pentru marirea politica a patriei - Aamsky, zic, publica o carticica de poesii sub titlul de Primele ganganeli ale puiului mamei Acum, asa este ca astazi, peste atatea mii de ani de atunci, nici nu v-ar fi plesnit prin cap ca a esistat vrodata un anume Lamartine, care, drept vorbind, nu platea mai nimic; in timp ce numele de Aamsky rasuna si va rasuna cat lumea de la soare-rasare pana la soare-apune. Nu uitati, bunii mei cititori, ca cele de mai sus nu sunt decat numai si numai o convorbire ce va avea loc in anul gratiei 12.714. Sa revenim la Christorian. Desi am inceput cu dansul, voiam insa sa termin prin altcineva. Salta de bucurie, fericita cetate Pitesti, si nu fi geloasa de loc de celebritatea Bucurestilor!! caci daca cetatea-capitala se glorifica de versurile lui Christorian, tu te vei inalta cu proza unui alt geniu pot zice d-aceeasi forta, insa de un alt genere. Geniul din Pitesti este sumbru, nervos, concis, sententios, muscator, rautacios. El nu scrie in carti sau in foi periodice; el scrie in foi volante. Voiti un specimen din scrierile lui nemuritoare, domnilor? Da? Ei bine, vi-l dau, cu conditiunea ca doamnele sa nu se supere, imi promiteti, doamnelor, ca, orice s-ar zice despre domniele-voastre, veti f* asa de bune si nu va veti supara? Primiti? Atunci primesc si eu, insa pentru respectul ce se datoreaza geniului, reproduc scrierea cu inovatiunile de ortografie si punctuare ce autorul voieste a introduce in literatura; cautati de va obicinuiti cu dansele, caci poate, pe venitor, va voi face placerea a va mai da si alte productiuni d-ale geniului din Pitesti. Iata d-asta data acea despre care am vorbit: Aceasta pernicioasa si ridicula coaffura diforma cele mai simpatice si gracioase mine feminene june, representandu-le cu cate 2 capete la un loc ca emblema cesaro-regala. Pernicioasa zic ca, multe capete ce le au purtat au dobandit inflamatiune din parul ce s-au zis a fi de la repausate, in fine au lepadat barbatii islicele si sub oarecare alta forma si materie, le au luat sexul faible din slabiciunea consortilor - incat pentru esageretele si degutantele sacuri atarnate de robe zise jupe, si pentru nu mai putin esagerata si nesuferita shosura polona, am sa vorbesc mai la urma. |
|||
Pune poezia Voiti cronica LITERARA? pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |