|
|
|
L-am intrebat pe Noica sus la Paltinis
Cum este fiinta romaneasca
Buna sau rea
Daca e rea
De ce n-a reusit in istorie
Daca e buna
De ce n-a pierit intre cruce si cer
E calduta
Mi-a raspuns filosoful zambind
Apoi m-a luat de brat
Si m-a dus la gura raiului
Doar aici se mai poate vorbi despre omenie
Dincolo se intinde golul
Nu se prea vede cu ochiul liber
Puterea lui este totdeauna subterana
La suprafata se petrec doar trasnetele
Acolo cresc iubirile viclene
Painea amara
Si uratul
Acolo vin cartitele sa-si spele ochii in minciuna
Langa ele se usuca florile
Si cad pasarile moarte
In vale zac ideile sonore si cuvintele cuminti
Sub deal se afla focul
Iar sub foc un izvor
Acolo se adapa radacinile vesnice
Ale fiintei noastre
Un dand a aprins luminile spatiului unduit
Insa luminile se aprind pentru cei ce pot sa vada
Noi nu vedem nici paiul nici barna
O coasa imensa coseste muntii
Abia acum inteleg
De ce s-a stins Eminescu atat de tanar
|
|
Pune poezia Sus la paltinis pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|