Voua si lor
Voi, care le-ati iubit,
Voi, care le-ati cantat,
Voi, care le-ati pierdut,
Si-ati plans,
Si le-ati uitat
Si totusi le pastrati, ca-ntr-un breloc de argint,
Si astazi, fara voie, in suflet incrustata,
Icoana lor —
Icoana amantelor ce mint —
Cernita-n resemnarea regretelor de-alt’data ;
Voi, care le-ati pierdut,
Si-ati plans,
Si le-ati iertat ;
De ziua lor,
Caci maine e ziua tuturor,
Din cantecele voastre cu care-alt’data voi
Imprumutati eternul sclipirilor astrale
Femeii ce-ntamplarea v-o trimisese-n cale ;
Din cantecele voastre, cu care-alt’data voi
Insufleteati nimicul eternului noroi,
Faceti un rug pe care drept jertfa s-aruncati
Tot ce pastrati in suflet, ca-ntr-un breloc de-argint;
Si-n cinstea lor —
In cinstea amantelor ce mint —
Dati foc minciunii-n care alt’data va-ncredeati,
Toti care le-ati iubit,
Toti care le-ati cantat,
Toti care le-ati pierdut,
Si-ati plans,
Si le-ati iertat!
|