lui Octav Desila
Pe cand iubeam —
C-am suferit si eu de-aceasta boala —
Iubeam o fata care ma-nsela
Exact ca-n poezia mea :
Romanta celei care-nsala,
A carei eroina era ea!
Dar intr-o noapte eroina mea
Ma parasea — de daruri incarcata —
Si, luandu-si mar tori stelele si luna,
Jura ca pleaca pentr u totdeauna
Si n-are sa mai vina niciodata —
Marturisire, vai adevarata!
Si iata cum iubita mea,
In noaptea cand ma parasea,
N-avea sa-mi lase la plecare
Decat un pat pe trei picioare
Iar in dulapul din sufragerie
Un sfert de cozonac cu nuca
Si-o scobitoare-nfipta-n el —
Simbolul sufletului ei rebel,
Cu care dor ul ei de duca
Teatraliza eterna tragedie
A-nselatoarelor ce mor
Neplanse de-nselatii lor —
Exact ca-n poezia mea
A carei eroina era Ea!
|