lui Benjamin Fundoianu
Sulamita, Sulamita!
Regele-ntelept cinstita-a
Tr upul tau cu pofta lui
Si-n pamantul Canaan,
Ca o floare parfumata de gutui
Langa tr unciul unui cedru din Liban,
Regele-ntelept voit-a
Sa-ti inchine Sulamita,
Si Coroana,
Si viata,
Si divina-i Palestina,
Caci amanta pentr u rege
E mai mult ca o Regina!
Dar tu minte n-ai avut
Si cand regele te-a vr ut,
Din palatul lui cu-o suta de odai
Si de terase
Ai fugit pe Galaad,
Sa-i pasti caprele raioase,
Si din stelele ce cad
Sa-ti faci vise mincinoase
Sub umbrela unui brad
Laudatu-te-au Profetii
Si-nteleptul Solomon,
Ca pe macii din Saron,
Ca pe crinii din Senir,
Ca pe graul din Sulem
Dar din laudele toate
N-ai cules decat scaietii
Si fatidicul blestem
Sa nu-i poti fi nici amanta,
Nici nevasta
Iata ce-a fost scris la lege!
Sulamita, Sulamita,
Pentru ce-ai fugit de Rege
Si-ai fost proasta?
|