lui Serban Cioculescu
Hai, vino!
Vino mai curand, sa vezi
Minunea-n care numai tu nu crezi ;
Sa vezi cum cer ul vesel se coboara
Si muntele-ncruntat cum se ridica,
Sa prinda cea din ur ma zi de vara
Cu cel din ur ma zbor de randunica
Hai, vino!
Vino mai curand, s-asculti
Nemultumirea celor mici si multi,
Ca vara n-a tinut decat trei luni,
Si-n viata unui an trei luni nu sunt
Decat exact trei strachini de pamant
Cu hrana pentru noua guri de capcauni!
Hai, vino!
Vino mai curand, sa-nveti
Secretul mascaricilor-poeti
Sa-nveti sa mori cand nu stii sa traiesti
Si sa traiesti abia dupa ce mori,
Iar dupa moartea ta sa te-ntregesti
Cu restul celorlalti nemuritori!
Hai, vino!
Vino mai curand, sa simti
Cum suna-o ploaie din monezi cu zimti
In punga goala-a unui biet ateu
Si, travestit in cel ce-ai vrut sa fii,
Sa-l poti cinsti, cu-o halba, pe bunul Dumnezeu!
Hai, vino!
Vino mai curand
Nu vii?
|