Romanta celor trei corabii

Maine,
Le vor deschide-n drum mormantul?
Pornira cele trei corabii, purtand in pantecele lor
Gramezi de aur,
Chihlimbare,
Smaralde verzi
Si-opale blonde ;
Iar sus, pe bord,
Tristetea-acelor romante vesnic vagabonde,
Cantate,
Azi, in drum spre Poluri,
Iar maine-n drum spre-Ecuator!
Pornira cele trei corabii
Si-abia se mai zaresc —
Se-ngroapa
In golul zarilor patate de violetul inserarii ;
Iar albul panzelor intinse,
In cenusiul departarii,
Zideste trei mausoleuri in care dorm cei dusi pe apa.
Pornira cele trei corabii
Si-n urma lor ramase portul,
Mai trist ca muntele Golgotei insangerat de-un asfintit,
Si-n urma lor,
Pe cheiul umed,
Un singur albatros ranit
Mai sta de paza,
Ca Maria,
Venita sa-si vegheze mortul!