Romanta noastra

Pe-acelasi drum,
Manati de-acelasi indemn nefast al nazuintii,
De-aceleasi neintelese-avanturi spre tot mai sus,
Pe-acelasi drum
Pe unde ieri trecura poate,
Strabunii nostri
Si parintii,
Pe unde, unii dupa altii, drumetii trec de mii de ani,
Noi —
Carora ni-i dat sa ducem enigma vietii mai depar te
Si doliul vremilor apuse,
Si-al idealurilor scr um —
Pe-acelasi drum
Vom trece maine cersind din titerele sparte
La umbra zidurilor mute
Si-a secularilor castani!
Porni-vom tineri ca Albastrul imaculatelor seninuri
Si-n calea noastra intalni-vom
Pe cei batrani ramasi in urma —
Pe cei ce ne-or privi cu ochii in lacrami
Cum le luam-nainte.
Iar noi
Le vom citi-n figura cum suferintele le cur ma
In suflet sfintele avanturi
Si-n gura caldele cuvinte
Porni-vom tineri ca Albastrul imaculatelor seninuri
Si-n calarea noastra intalni-vom —
O! cate nu poti sa-ntalnesti

Cand drumu-i lung
Si nesfarsita e nazuinta ce te mana
Tot mai departe
Si te poarta,
Ca pe un orb tinut de mana,
Spre-ntrezarite-Aureole —
Nimicuri scumpe pamantesti!
Porni-vom tineri ca Albastr ul imaculatelor seninuri!
Si mandri poate ca seninul albastru-al sangelui regesc.
Dar va veni o zi in care
Ne vom opri deodata-n dr um,
Inspaimantati ca-n urma noastra
Zari-vom pe-altii cum sosesc,
Cum ne ajung,
Ne trec-nainte
Si rad ca nu-i putem opri
Da
Va veni si ziua-n care vom obosi,
Si va veni
Un timp in care-al nazuintii si-al aiurarilor parfum
Ne va parea miros de smirna,
Iar cantul titerelor sparte
Un Psalm cantat de-un preot gangav
La capataiul unei moarte
Pe care numeni n-o cunoaste
Si-atunci, privind un urma lor —
Ca cei ce n-au nimic sa-si spuna

Cand nu-si pot spune tot ce vor —
La umbra zidurilor mute
Si-a secularilor castani,
Vom adormi ca si drumetii
Ce dorm uitati de mii de ani!