Romanta policroma

Nu-i cer nimic
Si totusi, daca-ar vrea -
O, daca-ar vrea sa-mi dea ce nu-i cer inca! -
Ar face dintr-un lac o Marmara,
Si dintr-un melc, un Sfinx sapat in stinca.
Nu-i cer nimic
Dar daca-ar fi sa-i cer
Ce-as vrea sa am si ce-ar putea sa-mi dea
As picura-ntr-o cupa cu eter
Morfina
Si i-as cere-apoi asa:

Da-mi tot ce crezi ca nu se poate da,
Da-mi calmul blond al soarelui polar,
Da-mi primul crepuscul pe Golgota
Si primul armistitiu planetar.

Da-mi paradoxul frumusetii tale,
Da-mi proorocirea viselor rebele,
Da-mi resemnarea strofelor banale
Si controversa versurilor mele.

Da-mi A.B.C al vietii subterane,
Da-mi simfonia flautelor mute,
Da-mi talmacirea buzelor profane
Si rebusul icoanelor tacute.

Da-mi pretul primei victime-a femeii,
Da-mi simbolul opalului si-agatei,
Da-mi ritmu-nveninat al Salomeii
Si tusea-n fa minor a Traviatei.

Da-mi Spleen-ul calatorilor pe apa,
Da-mi spectrul verde-al zilelor de-apoi,
Da-mi gravitatea mortilor spre groapa
Si comicul funebrului convoi.

Da-mi tot ce-n prima clipa risipesti,
Si tot ce-n clipa ultima aduni.
Da-mi fastul siluetelor regesti
Si perspectiva casei de nebuni

Nu-i cer nimic.
Si totusi daca-ar vrea -
O, daca-ar vrea sa-mi dea ce nu-i cer inca!-
Ar face dintr-un lac o Marmara
Si dintr-un melc, un Sfinx sapat in stinca.