pictorului Stefan Popescu
Tehura — neagra orhidee —
Nu esti nici floare,
Nici femeie!
Dar, orice-ai fi — asa cum esti —
Nu-ti cer sa-mi juri ca ma iubesti
Nu-ti cer nimic din ce-ai jurat
Lui Paul Gauguin —
Zugravul tau tahitizat —
Pe care-abia sosit in Paradis
Tu l-ai mintit
Si l-ai ucis
Cu-acelasi biblic “fr uct oprit”
Pacificul mi-e martor credincios
Ca sufletul ti-e-ntors pe dos
Nu-mi jura, deci, ca ma iubesti,
Nu-mi jura, caci asa cum esti —
O biata insulara juracie
Cu zece siruri de margean la gat —
Cand juri ca stii
Tot ce nu stii,
Tu nu esti altceva decat
Un strop de tropicala nebunie
Intr-un vartej marin de apa vie
Iar maine-n zori cand voi pleca
Nu te-ntrista
Ca-mi vei sfarsi tu singura romanta
Nu te-ntrista, fiindca si eu —
Mi-e mar tor bunul Dumnezeu —
Tot singur voi sfarsi-o-n Franta
|