Scrisoare

Pe care cateodata sade
Si blonda mea Scheherazade
Fac ce-am facut si ieri
Si totdeauna —
Ma bat cu vantul si ma cert cu luna
Din cand in cand ma urc pe deal, spre soare,
Sa ma-ntregesc cu globul lui fierbinte —
O veche si unica sarbatoare
Ce-o praznuiesc de patruzeci de ani
Cu Oltul, insa, nu mai stau de vorba,
Ca-i monoton si marginit la minte,
Si nu stie sa curga decat spre Dragasani
Fac pe Narcis in apa din fantana,
Sarut pe Maica Domnului de pe troita,
Pe Sfantul Petre-l duc spre cimitir de mana
Citesc pe Jules Laforgue
Si pe Arthur Rimbaud,
Iar cand imi iese-n cale Domnul Nita —
Invatator si carciumar si deputat
Ma-nchin umil in fata Cristosului din sat,
Il scuip in frunte
Si ii dau cu “Huo!”
Si-asa razbun si pe Laforgue
Si pe Rimbaud
Iar cand se face noapte si tacere,
Cand boii dor m pe burta
Si oamenii pe spate,
Ma fragmentez in pietre nestemate
Si porcilor ma dau sa ma digere