Undeva

Hotelul cu hall-ul — perfect hexagon —
Si geamuri rotunde si-albastre,
Prin care —
De mana cu visele noastre —
Patrunde timida tristetea-nserarii
Pe mobile negre si triste de nuc,
Si vechi ilustratii, taiate din Jugend —
Sirene de Boecklin
Si satiri de Stuck —
Hotelul in care purtat-am o vara
Cea mai placuta si sfanta povara,
Citindu-i pe Heine si Nietzsche,
Tradusi —
Ca doua viori sub acelasi arcus —
In limba-nf lorata
Si-n stilul sever —
O limba-mpletita din sfarcuri de bice
In care, pe vremuri, scrisese Voltaire,
Pe care-l citise si Heine, si Nietzsche
Hotelul acesta —
Citesc in jurnal —
Azi este spital!
Spital — gazda mortii
Cu “Cr ucea Genevei”
Chiar deasupra portii.
Hotelul cu hall-ul perfect hexagon
Din medievalul oras teuton,
Azi este refugiul defunctilor vii,
Ce-si mangaie gheara de vultur crispata
Pe hainele lor cenusii —
O “Cruce de fier”

Patata de sange pe front
Si spalata
Cu trei picaturi de eter
Hotelul?
Aceeasi eterna-ntrebare
Spitalul?
Aceeasi prevestire trista
Hotelul cu firma “La Wilhelm cel Mare”
Azi nu mai exista!