galbena si portocalie noaptea
mai galbena si mai portocalie decit
rosul brun al zilelor dinauntrul verdelui negru
vuietul singuratatii tonul ei uniform si pestrit
culoarea trezeste sunetul e un tipat solidar si compact
spargindu-se continuindu-se redobindindu-se
prin miezul la o parte al blinzilor prin miezul
sufletului lor incilcit intr-o tirzie culoare
mai solara decit cupolele divizindu-se-n sine
priveste si reculege-te pina cind zorii
sub oaspeti duri se vor zmuci si va zice
unul iara nadejde cu tine sint
peste coaja noptii galben-verzuie
sau dinspre miezul ei negru-rosu vuind
sfisiind brunul roz al clipei de dupa
Pune poezia Pisicile lui Marcellus pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.