Ion Pillat
Nastere: 31 martie 1891, București
Deces: 17 aprilie 1945
Ion Pillat a fost un academician, antologator, editor, eseist, poet tradiționalist și publicist roman. Pe linie materna a fost inrudit cu familia Bratianu. Bunicul sau a fost cunoscutul politician Ion Bratianu, care a fost adesea evocat in poeme din volumul sau cel mai complet din punct de vedere estetic, Pe Argeș in sus, in poeme precum Bunicul, Bunica, Aci sosi pe vremuri sau Ochelarii bunicului.
S-a nascut la 31 martie 1891 in Bucuresti; este descendent, prin tata, al unei vechi familii de boieri de tara din tinutul Falciului, iar mama lui este fiica lui Ion C. Bratianu. isi petrece copilaria langa Pitesti, "acolo unde-n Arges se varsa Raul Doamnei, va face cursul inferior de liceu ca elev particular la "Sf. Sava in Bucuresti, apoi isi va desavarsi studiile la Paris. Urmeaza aici ca elev extern liceul "Henri IV, unde isi sustine, in anul 1909, examenul de bacalaureat.
A participat la redactarea a numeroase reviste, precum: Flacara, Cugetul romanesc, Gandirea etc. A dat teatrului, in colaborare cu Adrian Maniu, lucrarile dramatice: Dinu Paturica si Tinerete fara batranete. A tradus din Fr. Jammes, Moreas, Rainer Maria Rilke.
Cu repetate pendulari intre Paris si Bucuresti, poetul se inscrie ca student la Sorbona, unde urmeaza Istoria si Geografia, si, in paralel, Dreptul. in 1911 debuteaza cu cateva poezii in revista "Convorbiri literare, sub obladuirea lui Titu Maiorescu, iar in 1912 debuteaza in volum cm Visari pagane. Din aceasta epoca dateaza si primele sale versuri. Urmeaza o perioada, tot pariziana, de studentie (1910-1914), caracterizata prin boema intelectuala subtire, nutrita cu bune si sistematice lecturi de poeti moderni, frecvente evidente si in primele volume de versuri. Obtine doua licente, in istorie si geografie, dar orientarea sa va fi alta decit didactica sau stiintifica.
Un eveniment important poate fi socotit si intilnirea in 1912, la Paris, a lui Macedonski, regasit cu entuziasm in tara, de care se apropie, de unde si ajutorul hotaritor dat editarii^ Florilor sacre (1912). 11 va sprijini si mai departe la Flacara, unde poetul, impreuna cu Horia Furtuna si Adrian Maniu, joaca un rol important, dupa retragerea lui C. Banu. De acum incolo cariera sa poetica (debut, in 1911, la Convorbiri literare^ va fi bine definita, cu intreruperi trecatoare in timpul campaniei din 1913fi 1916-1918. Dupa razboi este atasat, pina in 1920, delegatiei romane la conferinta de pace. Revenit in tara, se consacra in intregime literaturii si participarii la conducerea unor reviste (Cugetul romanesc, Gindirea). 5c impune printr-o bogata activitate poetica (peste li volume), de traducator (Baudelaire, Jammes, Saint-John Perse, Moreas etc), conferentiar si eseist. Entuziast si competent cititor de poezie romaneasca si straina, gustata in original, in mai multe limbi europene. Ion Pillat si-a strins doar o parte din contributii intr-un volum de Portrete lirice (1936), urmat de Traditie si literatura (1943). Membru al P.E.N.-clubului, mare calator, in Spania (1929), Italia (1931), Grecia (1937). Om de societate ti de relatii intelectuale distinse, poetul cunoaste ti invita in tara personalitati de talia lui Claude Farrere, Claude Anet, Rene Benjamin, Henry Massis, Jacques Bainville, Jules Romains, Paul Morand, Georges Duhamel, Kay-serling, Hans Carossa, Jorge Guillen, Iovan Ducici, regretind ca n-a putut sa aduca in Bucuresti ti pe Paul Valery, Paul Claudel ti Saint-John Perse, pe care i-a cunoscut personal. Regreta de asemenea ca n-a avut printre invitatii sai ti pe Rilke, cu care a fost in corespondenta.
Obtine, pe rand, licenta in Litere (1913) si Drept (1914) la Paris, dupa care se intoarce in tara si participa efectiv, mai ales dupa incheierea primului razboi mondial, la viata culturala si literara a epocii. Se implica in activitatea editoriala (in 1916 publica volumul Plumb al lui Bacovia), teatrala (dramatizeaza, impreuna cu Adrian Maniu, cunoscutul roman al lui Nicolae Filimon, Ciocoii vechi si noi, sub titlul Dinu Paturica), publicistica (participa la editarea sau conducerea unor reviste de seama ale timpului), de antologator (realizeaza, in colaborare, o antologie "a toamnei si una dedicata "poetilor de azi), de traducator (indeosebi din poezia franceza si germana), de eseist, conferentiar, estetician, rezultante firesti ale unei culturi cu totul remarcabile. Aceasta activitate prodigioasa este adesea intrerupta de calatorii, cu deosebire in zone mediterance: Spania, Italia si mai ales Grecia. in anul 1936 este ales membru corespondent al Academiei Romane, si primeste Premiul National de Poezie.
Dupa ce, in 1944, ii apare in editie definitiva lirica, in trei volume, pleaca dintre noi in seara zilei de 17 aprilie 1945, in urma unei congestii cerebrale.
Vasta cultura a autorului si-apus amprenta si pe creatia sa poetica. inceputurile liricii sale stau sub semnul parnasianismului si al simbolismului, parnasianismul presupunand mai ales un cult al formei poetice, continutul dovedindu-se eclectic. Cea mai valoroasa creatie a sa isi trage seva insa din poezia pamantului natal, pe care il redescopera incepand cu volumul Pe Arges in sus. Este o poezie traditionalista originala prin viziunea senina si planetarizata a pamantului "care - marturisea poetul - ramane acelasi, la presimtirea timpului care curge mereu. Spiritul traditionalist al epocii se filtreaza printr-o unda usor elegiaca. Ultimele volume ale poetului ni-l releva ca un liric clasicizant, consecinta fireasca a temperamentului sau poetic, pe care criticul Aurel Martin il surprindea ca un "spirit senin, contemplativ, iubitor de armonii, lucid, retinut, sobru, animat de o nesecata si cenzurativa curiozitate intelectuala, cunoscator avizat al principalelor literaturi ale lumii, () daruit frumosului in intruparile perene multiple ale acestuia, deschis celor mai variate sugestii artistice, reunind tendinte traditionaliste si moderniste intr-o unitate dialectica de cristalizata originalitate, dar rezistent in fata exagerarilor de orice tip.
Deopotriva apropiat de cele mai noi formule ale modernismului experimentator, de spiritul traditionalist ca si de limpezimea neoclasicista, poetul refuza de fapt o formula literara, fiind, in schimbarea si diversitatea sa, mereu egal cu sine.
Volume de versuri:
Visari pagane, Bucuresti, Editura Minerva, 1912;
Eternitati de-o clipa, Bucuresti, Editura Flacara, 1914;
Amagiri, Bucuresti, Editura Flacara, 1917;
Gradina intre ziduri, Paris, Editura Frazier
Soye, 1919 si Bucuresti, Editura Socec, 1920;
Pe Arges in sus, Bucuresti, Editura Cultura Nationala, 1923;
Biserica de alta data, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1926;
Florica, Bucuresti, Editura Cultura Nationala, 1926;
Limpezimi, Craiova, Editura Scrisul Romanesc, 1928;
Caietul verde, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1932;
ScutulMinervei, Bucuresti, Editura Luceafarul, 1933;
Poeme intr~un vers, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1936;
Umbra timpului, Bucuresti, Editura Universul, 1940;
Balcic, Craiova, Editura Scrisul Romanesc, 1940;
Implinire, Bucuresti, F. P. L. A., 1942;
Poezii, editie definitiva, trei volume, Bucuresti, F. P. L. A., 1944.
TRADUCERI (versuri) :
Poezii alese din Francis Jammes (in colaborare cu N. I. Herescu), Buc, Cartea vremii, 1927 ; St.-J. Perse. Anabasis, Buc, Cartea romaneasca, 1932; Din poezia germana (antologie). Cernauti, ed. Litcraria, 1937; Poezii din Baudelaire, Buc, LE., Toroutiu, 1938 ; Maurice de Guerin, Centaurul ti Bacanta (traducere), Buc, Euphorion, 1941.
Ctitorii a aparut in volumul Pe Arges in sus, Bucuresti, Editura Cultura Nationala, 1923.
Camara de fructe a aparut in volumul Pe Arges in sus, Bucuresti, Editura Cultura Nationala, 1923.
Aci sosi pe vremuri a aparut in volumul Pe Arges in sus, Bucuresti, Editura Cultura Nationala, 1923-
Calendarul viei. Undrea a aparut in volumul Limpezimi, Craiova, Editura Scrisul Romanesc, 1928.
Poeme intr-un vers au aparut in volumul cu acelasi nume, Bucuresti, Editura Canea Romaneasca, 1936.
Cimitir tataresc a aparut in volumul Balcic, Craiova, Editura Scrisul Romanesc, 1940.
Poeziile sint reproduse din vol. Poezii, Buc, F.R., 1944.
Aprecieri critice
"Timpul istoric sau biografic e inclus in circuitul repetitiv al timpului cosmic, cel care, asemenea vegetatiei, se misca in acelasi cerc. Fabula «mitica» a acestui timp ciclic, reduplicat, in interiorul caruia se schimba doar imponderabilele istoriei, este Aci sosi pe vremuri, «capodopera lui Ion Pillat», «gratioasa, miscatoare si indivizibila paralela intre doua veacuri, inscenare care incanta ochii si in acelasi timp simbolizare a unitatii in devenire». «Paralela» e insa un simplu procedeu de evidentiere a celor doua viteze temporale: cea a timpului ce se misca in coincidente si cea a timpului ce se misca in diferente. Timpul destinai e acelasi, incremenit in rama aceleiasi ceremonii, iar pe langa el se precipita timpul istoric al schimbarii si progresului (unde literatura sta alaturi de mijloacele de transport). Paralela fundamentala e, insa, aceea dintre semnele timpului «etern» si cele ale timpului «trecator», si ea se joaca intre dialectica ciclica a devenirii si curgerea lineara a istoriei. E un joc de perspective temporale in cadrul caruia timpul heraclitic evolueaza in interiorul timpului eleat: «Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, si din berlina / Sari, subtire-o fata in larga crinolina.»"
(Al. Cistelecan - Celalalt Pillat, Editura Fundatiei Culturale
Romane, Bucuresti, 2000, p. 237)
"Rostirea lui Ion Pillat este liturgica, prelunga, ca un ison de rit bizantin, un ritual savarsit printre dealuri si podgorii, pe un drum ce nu are nimic spectacular, dar care cere credinta pentru a putea fi continuat. Prin poezia lui Ion Pillat intimitatea noastra cu tainele Universului este profund blajina, marind Viata si Moartea, Fiinta si Nefiinta noastra."
(Victoria Ana Tausan - Ion Pillat. Ceremonia naturii, Editura Albatros, Bucuresti, 1972, pp. 16-19) (B. O.)
Citeste si:
|
|
