Pe plaja unde valurile joaca,
Intr-un vartej de soare cum a stat,
Ca o coloana vie isi imbraca
In raze trupul incordat.
Apoi c-un singur gest lasand sa cada
Lumina ca un val uluitor
Din impietrirea coapsei de zapada
La degetul de la picior,
Desfasurandu-si sarpele, miscarea
Deodata o e pan’ la gat.
Dar ochii ei, pastrandu-si nepasarea,
Straini de joc, n-au coborat.
|