— Teatrul antic —
Pe cer se perinda lin nourii si
Azurul adanc, spalat de lumina.
Pe trepte se-aseaza tacute, pe rand,
Cand umbra, cand raza senina.
Padurea in juru-mi si-aduna si ea
Un fraged obraz de ramura verde.
Si trunchiul, si muschiul, si frunza privesc,
Doar veacul privirea isi pierde.
Eschile, Sofocle, aici nu s-au stins
Si glasul le tremura-n aer —
Si mierlele fluiera coruri de mult
Si vantul, stravechiul lor vaier.
Teatrul pustiu e umplut azi de zei
Cu trup straveziu de vecie.
In piatra, in planta si-n pieptu-mi la fel
Fierbintele suflu adie.
|