Rasare a Polului magica stea
Pe albe pustiuri de gheata,
Si-n noapte, de tarmuri cuprinse de nea
Verzi valuri vuind se agata.
Rasuna ghetarul cu ropot prelung, Cind apele dau sa-l patrunda. Prin somnul zapezii chemari ii ajung Rostite din unda in unda :
- Departe e marea cu val de smarald Spre care visleaza naierii. Murmura talazul si-n aerul cald Soptesc fosnitori palmierii.
Trec pasari cu pene albastre, in stol,
Umbrind
stravezia oglinda,
in cercuri razlete atol si atol Se-ncearca zadarnic s-o prinda.
Cresc poame de aur, rodesc, apoi cad Pe iarba culese de vinturi in insuli gradine, ce tainice scad Prin zari: plutitoare parninturi.
Lung geme ghetarul ; sa plece ar vrea Spre marea de-a pururi senina, Dar frigul il leaga ; a Polului stea il tine cu lant de lumina.
Si gerul trosneste de dorul etern A soarelui tara sa vada. Naprasnic se zbate : din albul infern Se rupe un pisc de zapada.
E slobod, si drumul se-ntinde spre sud ! E slobod pe sloboda mare ! Prin spuma de valuri, cu crestetul ud, Despica o noua carare
Departe, pe marea cu val de smarald, Se-nalta un sloi de ninsoare. Fantastica nava in aerul cald Descreste sub flacari de soare
Vin pasari cu pene albastre, alin Umbrind stravezia faptura. Pe care de-acuma cu farmec deplin Si visul, si moartea o fura.
|