N-au fost maslini, nici dafini, nici smochini
Pamantul sfant nu e al Galileii —
La noi e Nazaretul. Ioachim
De pe pridvor priveste Raul Doamnei,
Sta mosul alb in portul de la tara,
Dar sufletul intr-ansul e catran,
Caci Domnul n-a voit copii sa aiba
Si oamenii cu ras l-au judecat.
Sta Ioachim si-n sufletu-i se roaga
Ca-ntr-un pustiu de piatra si nisip.
Inchina Domnului viata dreapta,
Jertfeste ce-a arat si ce-a sadit.
Cu furca-n brau mergi, Ano, in livada
Sa-ti pasca pomisorii albi din mani
Ca miei priori nascuti in primavara,
Plangand ca nu esti mama, sa-i mangai.
Sub un malin in floare te asaza —
Un cuib de granguri canta pe un ram.
Te roaga, Ano, Domnului, caci iata
De-o floare pomu-n rai s-a scuturat.
Prin nori de-argint petala se pogoara;
Cu umbra-n cruce cade un lastun —
Si casa ta, Ioachime, e alba
De binecuvantarea unui prunc.
|