|
|
|
Rodit se-ndoaie ramul si mana se ridica
Deschisa ca o cupa sfintita pentru har.
Caci vine iarasi vremea cand frunza cea mai mica
Primeste de la Domnul al aripelor dar.
Se leagana prin aer ce-a fost sortit tarana,
Ce-a fost pe sus lumina se lasa la pamant.
De-acuma suna ceasul sa mergem mana-n mana
Si ce privim sa fie blagoslovit si sfant.
Si aerul, si-amurgul sunt numai amintire.
E vinul de-altadata al anilor din noi.
Ma leaga raza toamnei de tine cu dulci fire
Atat de vechi ca-n umbra privirii le cred noi.
Dar pasarea cazuta pe iarba ca o frunza
Sub pasii tai se-nalta in tremur lung de zbor,
Si frunza de pe vanturi coboara sa se-ascunza
Cu fosnet surd sub pasu-mi ingreuiat de dor.
|
|
Pune poezia Octomvrie pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|