Soldati de plumb o, toata copilaria, cand
Cu blonde plete, hatmani, desfasuram gramada
Eroii fara moarte, uitati in cate-o lada,
Vitejii fara teama in nemiscatul rand.
Iar noi, copii cu sabii de lemn, porneam la sfada
Purtand ca steag stergare in soare fluturand.
Ce tranta, ce bataie sub duzii din livada!
Si dupa batalie cati morti fugeau razand
O, unde ti-e razboiul, nevinovata vreme!
Acuma lupta urla si rana rupta geme
Si mortii mor aievea iubirilor din tara.
Ce zeu-copil se-apleaca pe oameni-jucarii
Si seara, rasturnandu-i in negrele cutii,
Ingroapa in transee papusile de ceara?
|