Lui Gheorghe si Anei
Le-am spus sa nu-l taie.
Ograda-i pustie ca dupa mort.
Asa de-nalt si rotat, si-asa de cu umbra.
Si vantul ales din coroana
Legana-n vazduh goale taceri.
Cautau sa gaseasca ce nicicand n-or gasi.
Inca bunelul mereu staruia:
Lasa-l sa fie! Mai bine sa fie
decat sa nu fie! inca bunelul mereu star uia.
De s-ar intoarce bunelul de unde-i acum,
ar trage la alta casa.
S-ar teme sa intre-n ograda
pustie ca dupa mort.
Le-am spus sa nu-l taie!
Iata-i, singuri, ratacind cu privirea,
ceva cautand, cautand
ce n-or mai gasi, caci nu e. Pomul ce nu e.
Ei, singurii.
Le-am spus sa nu-l taie!
|