Celor care n-au incaput in hotarele de azi ale Moldovei

Azi ce facem cu cei morti? Ii ucidem inca-o data?
Mai pradam si astazi tara, ca acum? ca altadata?
Stergem zidul de-adevaruri si-mbracam pe dos istoria
Cu un sce ptr u de-mprumut, sa ne-mpr umutam si gloria?
Vezi cum ghizii te explica? Ca pe-o roca, o reptila,
Folosind pe la closete ce-am scris noi in sfanta fila,
Ce-a fost scump fiintei noastre azi nu-ncape in fratie
Prea ni-i hacuit pamantul, navalit de nerozie
La Hotin, la veche vreme, imi bareaza demnitatea,
Invitandu-ma ca oaspe sa-mi mai prade bunatatea,
S-apuc ziua la apus ca sa n-am nici-o dovada
Ca pe trunchi in loc de cap li se zbuciuma o coada.
Li se pare, cu parerea taie-n trupuri de popoare,
Zamislind o libertate, ca un gheb pe o spinare,
Ma rateaza geografic sa traiesc sub paralela
Intr-o casa ce-ar incape sub o singura umbrela.
Si ma pun sa mai iubesc bastinasi de doua zile
Dar in sange mi se-nvar te fiorosul Ter mopile
Stefan, Mircea, Alexandru nu mai stiu nimic de mine,
Ca eu insumi pangarit-am juramintele divine
La Cetate, la Chilia, pe la Nistru-nspre Hotin,
Apoi sus, prin padurice, pan la codrii lui Cozmin.
Apoi jos, croind zaduful ce se lasa prin Bugeac
Tot ma-ntreaba moldovenii: cand vom fi? in care veac?
De tacere-mbatranesc si femeie si barbat,
Nestiind de ce Carpatii de sub casa-au evadat,

Ne-auzind refluxul marii, Doamne, cum s-a ofilit
Gloria de altadata astazi toata in mor mant