Am vazut o vie, str uguri ca soarele ros in amurg.
Iata for ma rotunda a cuvantului!
Am vazut o fata fr umoasa,
parul ei lung, ca razele lunii,
numai in albe vesminte,
pasea printre pini,
era o padure, departe-n Siberia.
Iata, cum ar trebui imaginea poetului sa apara!
Am vazut o salcie gandind peste o apa,
frunzele ei stralungi, ca niste prelingeri verzi
se leganau in devremele diminetii
Iata strofa pe care o caut!
Am vazut un rug aprins
in miez de noapte,
flacara lui incalzea luna si stelele din jur,
mi se parea ca cerul insusi
va-ncepe sa fiarba
Iata ce temperament am vazut!
Am vazut o mama cu sanii dezveliti,
in mijlocul unei piete,
in vazul tuturor,
la ora cand pr uncu-i cerea
laptele
Iata adevar ul pe care l-am vazut!
Am vazut cum pescarii momesc pestele,
asteapta rabdator
intr-o zi cand nu se prinde nimic
Iata cum vine randul, poetic,
pentru care am gata
doar punctul de la sfarsit.
Am vazut pe-o arie cum taranii treierau graul.
Vrafurile de grau isi traiau monumentul sub soare,
si-atunci, am desfacut cartile
pe care le-am scris,
am desfacut in ele cuvintele
de litere,
dar vraful de litere era atat de neinsemnat
fata de-acela de grau
Iata cat mi-a ramas sa mai scriu!
Am vazut multe,
m-am comparat cu toate,
ca-n cele din urma
sa pot sopti
macar poezia aceasta
|