La mijlocul ierbii

O cizma ast-noapte,
Poate o strivi de-acum!
Poate
Poate e-ntreaga
Casuta de melc
De la mijlocul ierbii.
Sa bat la geamul ei?
Sa bat la usa ei?
Dar are ea usa,
Casuta de melc
De la mijlocul ierbii,
Oare lasa ea
Pe cineva
Sub tavanul ei firesc
Sa intre,
Mare si greoi,
Neindemanatic,
Cu iz de-acreala pe buze?
Oare lasa ea pe cineva sa intre?
Casuta mea de melc
De la mijlocul ierbii
* * *
Am scris si-am sters,
Vazui ca ies din univers.
Am sters in textul unor flori,
Mi-era teama de culori.
Zarii copacul,
El purta fr unzisul pe pamant

Si-am vrut sa-i spun ceva,
De gura-mi se izbi un vant.
Erau prea multe clopote-n mine,
L-am ales pe cel care suna mai bine.
Si intelegand cu greu
Pe care sa-l indemn,
Imbatrani padurea-mi,
Se prefacu in lemn.
Si ma sileam sa-mi pun semnatura!
Si-mi muscam buzele,
Si ma durea gura,
Si cuvintele veneau incet
Ce-am scris cu bratul stang,
Am sters cu bratul drept.
* * *
Ba niste nopti prea scurte de durata.
Ba nicaieri si niciodata.
Ba niste voci de soc.
Ba o indrazneala de boboc.
Ba niste vechi fapturi prietenesti.
Ba fetele intoarse in alta parte.
Ba privirile lor sparte.
Ba raman aici pana maine.
Ba le gonesc de langa mine.
Ba esti a mea, frumoasa mea.
Ba ce e al meu nu e cu mine.
Ba straniu le petrec pe toate.
Ba le traiesc pe jumatate.

Ba n-am ars pana la zgura.
Ba n-am iubit pana la ur ma.
Ba n-am stiut ca toreadorii mint.
Ba am cazut cu fruntea de pamant.
Petrec inca o seara
Pe tarmul lunecos
De calimara