In calatoriile ei nu si-a dat seama de tradarea pamintului:
un strat gros de noroi se lipeste de talpi,
dindu-ne iluzia ca sintem mai inalti, mai distinsi. O caut sa-i explic, sint asemenea omului negru
cautind o palarie neagra intr-o camera neagra; ajung cu trenul de noapte
paharul, deci. Venisem la tine la ora stiuta, nu m-a surprins usa deschisa, asta se
mai intimplase. Dar toata mobila fusese mutata, camera pustie. Peretii goi, doar in
colt etajera, am tras sertarul: mai ramasesera citeva scrisori. M-am indreptat spre
Jbaie si am baut fulgerator citeva pahare cu apa. Eram, fireste, foarte emotionat. Am mai stat citeva minute, inmarmurit de surpriza si am plecat. Doar mai tirziu am realizat misterul paharului din baie: era singurul obiect pe care nu-l luasesi cu tine, ca si cum ai predestinat totul, uitindu-l pe chiuveta; ma astepta, paharul, sa
ma folosesc de el in acele momente intense. Am revenit peste citeva zile, vroiam
sa-l pastrez, nu l-am gasit; s-a facut nevazut
in statia terminus - nu cobor nici acolo.
Ceilalti pasageri ma privesc nedumeriti
O gasesc la restaurantul de la marginea marelui oras,
era si el acolo
ma retrag intr-un colt si-i privesc pe toti:
au terminat sandvisurile si se inghesuie sa infulece altele.
Luasem hotarirea sa nu te mai mint}
dar ce puteam pune in locul minciunilor mele?
Acum, la masa de pe terasa, el vroia sa para amuzant,
de fapt era foarte trist,
in timp ce i-am turnat doua degete de alcool
(nici un strop mai mult, hotarisem) . .
l-am intrebat (eram aplecat peste paharul-Jui,
alesesem deliberat momentul acesta, nu ne puteam privi in fata),
Acum ce ai de gind?
intrebarea l-a luat prin surprindere,
ca sa umple cu un gest tacerea
a dat pe git tot continutul paharului
|