Visele mele,
Cand faceam calatorii imaginare,
Tesute pe un fond albastru de harta.
Acum le traiesc
Si nu-i nimeni sa ne desparta
Te am aici,
La prora,
Alba in valul alb
Si te ador in genunchi.
Aici e centrul globului si al vietii,
in acest loc unde vanturile sunt blande
Si razele soarelui mangaioase.
In acest punct,
inaintand spre apus,
in mijlocul Atlanticului,
Calmului, seninului, romanticului
Departe de larma calatorilor,
Departe de aparatele digestive,
intinse pe jeturile confortabile,
Departe de batranele guralive,
Departe de consumatorii bufetului bine asortat;
Aici, in unghiul mic care despica valurile,
Suntem numai noi amandoi.
Bine ascunsi de lanturi si ventilatoare,
De restul lumii obositoare
|